Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   nl Seizoenen en weer

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [zestien]

Seizoenen en weer

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Neerlandeză Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Di--z-j- -e sei----en: D__ z___ d_ s_________ D-t z-j- d- s-i-o-n-n- ---------------------- Dit zijn de seizoenen: 0
primăvara, vara, L-nt---z-m-r, L_____ z_____ L-n-e- z-m-r- ------------- Lente, zomer, 0
toamna şi iarna. he-f-t e--w--t--. h_____ e_ w______ h-r-s- e- w-n-e-. ----------------- herfst en winter. 0
Vara este fierbinte. De ----r -- -e--. D_ z____ i_ h____ D- z-m-r i- h-e-. ----------------- De zomer is heet. 0
Vara bate soarele. In------m-- -----nt d- ---. I_ d_ z____ s______ d_ z___ I- d- z-m-r s-h-j-t d- z-n- --------------------------- In de zomer schijnt de zon. 0
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. I- -- -om-r ---n--e g--ag wa-d-l-n. I_ d_ z____ g___ w_ g____ w________ I- d- z-m-r g-a- w- g-a-g w-n-e-e-. ----------------------------------- In de zomer gaan we graag wandelen. 0
Iarna este rece. De---n-e- -----u-. D_ w_____ i_ k____ D- w-n-e- i- k-u-. ------------------ De winter is koud. 0
Iarna ninge sau plouă. In-d------er --eeuw- of---g----het. I_ d_ w_____ s______ o_ r_____ h___ I- d- w-n-e- s-e-u-t o- r-g-n- h-t- ----------------------------------- In de winter sneeuwt of regent het. 0
Iarna stăm cu plăcere acasă. In-de winter b-ijven we------ t-ui-. I_ d_ w_____ b______ w_ g____ t_____ I- d- w-n-e- b-i-v-n w- g-a-g t-u-s- ------------------------------------ In de winter blijven we graag thuis. 0
Este rece. He- -s-----. H__ i_ k____ H-t i- k-u-. ------------ Het is koud. 0
Plouă. Het ---en-. H__ r______ H-t r-g-n-. ----------- Het regent. 0
Bate vântul. H-t-wa--t. H__ w_____ H-t w-a-t- ---------- Het waait. 0
Este cald. He- -s --r-. H__ i_ w____ H-t i- w-r-. ------------ Het is warm. 0
Este însorit. Het----zo----. H__ i_ z______ H-t i- z-n-i-. -------------- Het is zonnig. 0
Este senin. He--is--e-d-r. H__ i_ h______ H-t i- h-l-e-. -------------- Het is helder. 0
Cum este astăzi vremea? H-- ---h-t we-- va-daag? H__ i_ h__ w___ v_______ H-e i- h-t w-e- v-n-a-g- ------------------------ Hoe is het weer vandaag? 0
Astăzi este rece. H-t-i- ko-- v-n--ag. H__ i_ k___ v_______ H-t i- k-u- v-n-a-g- -------------------- Het is koud vandaag. 0
Astăzi este cald. H------w-rm ------g. H__ i_ w___ v_______ H-t i- w-r- v-n-a-g- -------------------- Het is warm vandaag. 0

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.