Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   be Поры года і надвор’е

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шаснаццаць]

16 [shasnatstsats’]

Поры года і надвор’е

[Pory goda і nadvor’e]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Во-- -----го--: В___ п___ г____ В-с- п-р- г-д-: --------------- Вось поры года: 0
Vo-’--ory ---a: V___ p___ g____ V-s- p-r- g-d-: --------------- Vos’ pory goda:
primăvara, vara, в---а, л-та, в_____ л____ в-с-а- л-т-, ------------ вясна, лета, 0
vy--na, le--, v______ l____ v-a-n-, l-t-, ------------- vyasna, leta,
toamna şi iarna. во-е-ь---з--а. в_____ і з____ в-с-н- і з-м-. -------------- восень і зіма. 0
v--e-- --z-ma. v_____ і z____ v-s-n- і z-m-. -------------- vosen’ і zіma.
Vara este fierbinte. Л-та ----отна-. Л___ с_________ Л-т- с-я-о-н-е- --------------- Лета спякотнае. 0
L--- sp-a--t-a-. L___ s__________ L-t- s-y-k-t-a-. ---------------- Leta spyakotnae.
Vara bate soarele. Ул--ку-с-е-і-ь-с-нц-. У_____ с______ с_____ У-е-к- с-е-і-ь с-н-а- --------------------- Улетку свеціць сонца. 0
Ulet-u -v-t--t-- s---s-. U_____ s________ s______ U-e-k- s-e-s-t-’ s-n-s-. ------------------------ Uletku svetsіts’ sontsa.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Уле--- -ы-л---- ---яць. У_____ м_ л____ г______ У-е-к- м- л-б-м г-л-ц-. ----------------------- Улетку мы любім гуляць. 0
Ul-tku-m- lyu-і--gu--a--’. U_____ m_ l_____ g________ U-e-k- m- l-u-і- g-l-a-s-. -------------------------- Uletku my lyubіm gulyats’.
Iarna este rece. Зім------д-ая. З___ х________ З-м- х-л-д-а-. -------------- Зіма халодная. 0
Z--a -----d-a--. Z___ k__________ Z-m- k-a-o-n-y-. ---------------- Zіma khalodnaya.
Iarna ninge sau plouă. У--м-у-ід-----ег---о-д----. У_____ і___ с___ а__ д_____ У-і-к- і-з- с-е- а-о д-ж-ж- --------------------------- Узімку ідзе снег або дождж. 0
U-і--- ---- -n-- --- -------. U_____ і___ s___ a__ d_______ U-і-k- і-z- s-e- a-o d-z-d-h- ----------------------------- Uzіmku іdze sneg abo dozhdzh.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Уз---у-на- па-аб-ец---б--- --м-. У_____ н__ п_________ б___ д____ У-і-к- н-м п-д-б-е-ц- б-ц- д-м-. -------------------------------- Узімку нам падабаецца быць дома. 0
Uz---u-na---a--bae--tsa--yts--d-m-. U_____ n__ p___________ b____ d____ U-і-k- n-m p-d-b-e-s-s- b-t-’ d-m-. ----------------------------------- Uzіmku nam padabaetstsa byts’ doma.
Este rece. Х----н-. Х_______ Х-л-д-а- -------- Холадна. 0
K---adna. K________ K-o-a-n-. --------- Kholadna.
Plouă. І--е до-д-. І___ д_____ І-з- д-ж-ж- ----------- Ідзе дождж. 0
Іd-e --z---h. І___ d_______ І-z- d-z-d-h- ------------- Іdze dozhdzh.
Bate vântul. Дз-----ец--. Д____ в_____ Д-ь-е в-ц-р- ------------ Дзьме вецер. 0
D------e-ser. D____ v______ D-’-e v-t-e-. ------------- Dz’me vetser.
Este cald. Ц-пл-. Ц_____ Ц-п-а- ------ Цёпла. 0
Tsepl-. T______ T-e-l-. ------- Tsepla.
Este însorit. Со-еч-а. С_______ С-н-ч-а- -------- Сонечна. 0
S---c-n-. S________ S-n-c-n-. --------- Sonechna.
Este senin. Б--в-блач-а. Б___________ Б-з-о-л-ч-а- ------------ Бязвоблачна. 0
Byaz-o--achna. B_____________ B-a-v-b-a-h-a- -------------- Byazvoblachna.
Cum este astăzi vremea? Я--е сё-н--на--о---? Я___ с____ н________ Я-о- с-н-я н-д-о-’-? -------------------- Якое сёння надвор’е? 0
Y---- -en----n-d----e? Y____ s_____ n________ Y-k-e s-n-y- n-d-o-’-? ---------------------- Yakoe sennya nadvor’e?
Astăzi este rece. Сё-н--хол-д-а. С____ х_______ С-н-я х-л-д-а- -------------- Сёння холадна. 0
Se---- --o--dn-. S_____ k________ S-n-y- k-o-a-n-. ---------------- Sennya kholadna.
Astăzi este cald. С--н------а. С____ ц_____ С-н-я ц-п-а- ------------ Сёння цёпла. 0
Se-nya-----la. S_____ t______ S-n-y- t-e-l-. -------------- Sennya tsepla.

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.