Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   uk Пори року і погода

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шістнадцять]

16 [shistnadtsyatʹ]

Пори року і погода

[Pory roku i pohoda]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Це--о-и ро-у: Ц- п--- р---- Ц- п-р- р-к-: ------------- Це пори року: 0
T-e-pory-----: T-- p--- r---- T-e p-r- r-k-: -------------- Tse pory roku:
primăvara, vara, Весна, ---о. В----- л---- В-с-а- л-т-. ------------ Весна, літо. 0
V--n-----t-. V----- l---- V-s-a- l-t-. ------------ Vesna, lito.
toamna şi iarna. Осінь-і--и--. О---- і з---- О-і-ь і з-м-. ------------- Осінь і зима. 0
O---ʹ i--y--. O---- i z---- O-i-ʹ i z-m-. ------------- Osinʹ i zyma.
Vara este fierbinte. Лі-о----я--. Л--- г------ Л-т- г-р-ч-. ------------ Літо гаряче. 0
L------r-ache. L--- h-------- L-t- h-r-a-h-. -------------- Lito haryache.
Vara bate soarele. Вл--ку-світ-т- с-нце. В----- с------ с----- В-і-к- с-і-и-ь с-н-е- --------------------- Влітку світить сонце. 0
V-it-u ----ytʹ-so--se. V----- s------ s------ V-i-k- s-i-y-ʹ s-n-s-. ---------------------- Vlitku svitytʹ sontse.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. В-іт----- ----е-гу--є--. В----- м- о---- г------- В-і-к- м- о-о-е г-л-є-о- ------------------------ Влітку ми охоче гуляємо. 0
V-i-ku m--o-h-c-e-hul-----o. V----- m- o------ h--------- V-i-k- m- o-h-c-e h-l-a-e-o- ---------------------------- Vlitku my okhoche hulyayemo.
Iarna este rece. Зи---х-л--н-. З--- х------- З-м- х-л-д-а- ------------- Зима холодна. 0
Z-m- k-o-o---. Z--- k-------- Z-m- k-o-o-n-. -------------- Zyma kholodna.
Iarna ninge sau plouă. В-им-у-пада--с--г---о---- -о-. В----- п---- с--- а-- й-- д--- В-и-к- п-д-є с-і- а-о й-е д-щ- ------------------------------ Взимку падає сніг або йде дощ. 0
Vzy--u-p-d-ye--ni---bo y̆d- ------. V----- p----- s--- a-- y--- d------ V-y-k- p-d-y- s-i- a-o y-d- d-s-c-. ----------------------------------- Vzymku padaye snih abo y̆de doshch.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Взимку-ми-ох-че-з-лиша---с---до--. В----- м- о---- з---------- в----- В-и-к- м- о-о-е з-л-ш-є-о-я в-о-а- ---------------------------------- Взимку ми охоче залишаємося вдома. 0
Vz--k- ---o--o--e -a---h-y----y- v-o-a. V----- m- o------ z------------- v----- V-y-k- m- o-h-c-e z-l-s-a-e-o-y- v-o-a- --------------------------------------- Vzymku my okhoche zalyshayemosya vdoma.
Este rece. Хо-о--о. Х------- Х-л-д-о- -------- Холодно. 0
Kho-----. K-------- K-o-o-n-. --------- Kholodno.
Plouă. Па----дощ. П---- д--- П-д-є д-щ- ---------- Падає дощ. 0
Pada-- -os--h. P----- d------ P-d-y- d-s-c-. -------------- Padaye doshch.
Bate vântul. Вітрян-. В------- В-т-я-о- -------- Вітряно. 0
Vit---no. V-------- V-t-y-n-. --------- Vitryano.
Este cald. Теп--. Т----- Т-п-о- ------ Тепло. 0
T--lo. T----- T-p-o- ------ Teplo.
Este însorit. С---чн-. С------- С-н-ч-о- -------- Сонячно. 0
So---c--o. S--------- S-n-a-h-o- ---------- Sonyachno.
Este senin. Ясн-. Я---- Я-н-. ----- Ясно. 0
Ya-n-. Y----- Y-s-o- ------ Yasno.
Cum este astăzi vremea? Як- ----од-і по-о-а? Я-- с------- п------ Я-а с-о-о-н- п-г-д-? -------------------- Яка сьогодні погода? 0
Ya-- -ʹ-h--ni-poh---? Y--- s------- p------ Y-k- s-o-o-n- p-h-d-? --------------------- Yaka sʹohodni pohoda?
Astăzi este rece. С--г-д----олод-о. С------- х------- С-о-о-н- х-л-д-о- ----------------- Сьогодні холодно. 0
Sʹ-h---i -h-----o. S------- k-------- S-o-o-n- k-o-o-n-. ------------------ Sʹohodni kholodno.
Astăzi este cald. С-огодні-т-пло. С------- т----- С-о-о-н- т-п-о- --------------- Сьогодні тепло. 0
S-o----- tepl-. S------- t----- S-o-o-n- t-p-o- --------------- Sʹohodni teplo.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.