Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   uk Пори року і погода

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

16 [шістнадцять]

16 [shistnadtsyatʹ]

Пори року і погода

[Pory roku i pohoda]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: Ц- п-ри-----: Ц_ п___ р____ Ц- п-р- р-к-: ------------- Це пори року: 0
T---pory -o--: T__ p___ r____ T-e p-r- r-k-: -------------- Tse pory roku:
primăvara, vara, В--на, --то. В_____ л____ В-с-а- л-т-. ------------ Весна, літо. 0
V--n-- l--o. V_____ l____ V-s-a- l-t-. ------------ Vesna, lito.
toamna şi iarna. О--н--і-зи--. О____ і з____ О-і-ь і з-м-. ------------- Осінь і зима. 0
O--n--i zy-a. O____ i z____ O-i-ʹ i z-m-. ------------- Osinʹ i zyma.
Vara este fierbinte. Лі-о---ряче. Л___ г______ Л-т- г-р-ч-. ------------ Літо гаряче. 0
Li-o --r----e. L___ h________ L-t- h-r-a-h-. -------------- Lito haryache.
Vara bate soarele. Вл-----св-тит- со-це. В_____ с______ с_____ В-і-к- с-і-и-ь с-н-е- --------------------- Влітку світить сонце. 0
V-itk--s---y-- --n-s-. V_____ s______ s______ V-i-k- s-i-y-ʹ s-n-s-. ---------------------- Vlitku svitytʹ sontse.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. Влі--- -и-охо-е-гул--м-. В_____ м_ о____ г_______ В-і-к- м- о-о-е г-л-є-о- ------------------------ Влітку ми охоче гуляємо. 0
Vl------- ---o-h- hu-yay-m-. V_____ m_ o______ h_________ V-i-k- m- o-h-c-e h-l-a-e-o- ---------------------------- Vlitku my okhoche hulyayemo.
Iarna este rece. З--а-х-ло---. З___ х_______ З-м- х-л-д-а- ------------- Зима холодна. 0
Z--a---ol-dn-. Z___ k________ Z-m- k-o-o-n-. -------------- Zyma kholodna.
Iarna ninge sau plouă. Взим----а-а--с--- -бо-йде до-. В_____ п____ с___ а__ й__ д___ В-и-к- п-д-є с-і- а-о й-е д-щ- ------------------------------ Взимку падає сніг або йде дощ. 0
Vzym---p-d----s-----bo y̆de-do-h--. V_____ p_____ s___ a__ y̆__ d______ V-y-k- p-d-y- s-i- a-o y-d- d-s-c-. ----------------------------------- Vzymku padaye snih abo y̆de doshch.
Iarna stăm cu plăcere acasă. Вз--ку ----х--е зали-аєм-с- --о-а. В_____ м_ о____ з__________ в_____ В-и-к- м- о-о-е з-л-ш-є-о-я в-о-а- ---------------------------------- Взимку ми охоче залишаємося вдома. 0
V-ym----y o---ch- z-lys---e-o--- -do--. V_____ m_ o______ z_____________ v_____ V-y-k- m- o-h-c-e z-l-s-a-e-o-y- v-o-a- --------------------------------------- Vzymku my okhoche zalyshayemosya vdoma.
Este rece. Хо-од--. Х_______ Х-л-д-о- -------- Холодно. 0
K--lo-no. K________ K-o-o-n-. --------- Kholodno.
Plouă. Па----д-щ. П____ д___ П-д-є д-щ- ---------- Падає дощ. 0
P----- -o-h--. P_____ d______ P-d-y- d-s-c-. -------------- Padaye doshch.
Bate vântul. В-т---о. В_______ В-т-я-о- -------- Вітряно. 0
V---y-n-. V________ V-t-y-n-. --------- Vitryano.
Este cald. Те---. Т_____ Т-п-о- ------ Тепло. 0
T-plo. T_____ T-p-o- ------ Teplo.
Este însorit. Сон--но. С_______ С-н-ч-о- -------- Сонячно. 0
Son-a-hn-. S_________ S-n-a-h-o- ---------- Sonyachno.
Este senin. Яс-о. Я____ Я-н-. ----- Ясно. 0
Y----. Y_____ Y-s-o- ------ Yasno.
Cum este astăzi vremea? Як- -ього-н----г-да? Я__ с_______ п______ Я-а с-о-о-н- п-г-д-? -------------------- Яка сьогодні погода? 0
Ya---s-o---n--poh-d-? Y___ s_______ p______ Y-k- s-o-o-n- p-h-d-? --------------------- Yaka sʹohodni pohoda?
Astăzi este rece. С-о---н---ол--н-. С_______ х_______ С-о-о-н- х-л-д-о- ----------------- Сьогодні холодно. 0
Sʹoh-----k--l-dn-. S_______ k________ S-o-o-n- k-o-o-n-. ------------------ Sʹohodni kholodno.
Astăzi este cald. Сь--о-н- т-пло. С_______ т_____ С-о-о-н- т-п-о- --------------- Сьогодні тепло. 0
S-oho-n----p--. S_______ t_____ S-o-o-n- t-p-o- --------------- Sʹohodni teplo.

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.