Dicționar de expresii

ro Anotimpuri şi vreme   »   fa ‫فصل های سال و آب و هوا‬

16 [şaisprezece]

Anotimpuri şi vreme

Anotimpuri şi vreme

‫16 [شانزده]‬

16 [shânz-dah]

‫فصل های سال و آب و هوا‬

[fasl-hâye sâl va âb o havâ]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Persană Joaca Mai mult
Acestea sunt anotimpurile: ‫--ن ها --ل-ه----ا- هستند:‬ ‫--- ه- ف-- ه-- س-- ه------ ‫-ی- ه- ف-ل ه-ی س-ل ه-ت-د-‬ --------------------------- ‫این ها فصل های سال هستند:‬ 0
in-h--f-sl-h-y--sâ----stan-: i---- f-------- s-- h------- i---â f-s---â-e s-l h-s-a-d- ---------------------------- in-hâ fasl-hâye sâl hastand:
primăvara, vara, ‫ب---، -ا-ستان-‬ ‫----- ت-------- ‫-ه-ر- ت-ب-ت-ن-‬ ---------------- ‫بهار، تابستان،‬ 0
b--â-, -âb-s--n b----- t------- b-h-r- t-b-s-â- --------------- bahâr, tâbestân
toamna şi iarna. ‫--ئ-ز-و ز--ت-ن.‬ ‫----- و ز------- ‫-ا-ی- و ز-س-ا-.- ----------------- ‫پائیز و زمستان.‬ 0
p-i- -a--em--tân p--- v- z------- p-i- v- z-m-s-â- ---------------- pâiz va zemestân
Vara este fierbinte. ‫تابست-ن--ر- است.‬ ‫------- گ-- ا---- ‫-ا-س-ا- گ-م ا-ت-‬ ------------------ ‫تابستان گرم است.‬ 0
tâ--stân-gar- -st. t------- g--- a--- t-b-s-â- g-r- a-t- ------------------ tâbestân garm ast.
Vara bate soarele. ‫-ر---بس----خورش-د می-د-خ---‬ ‫-- ت------ خ----- م--------- ‫-ر ت-ب-ت-ن خ-ر-ی- م-‌-ر-ش-.- ----------------------------- ‫در تابستان خورشید می‌درخشد.‬ 0
d-r-tâ--stân--ho----i--mi--â---. d-- t------- k-------- m-------- d-r t-b-s-â- k-o---h-d m---â-a-. -------------------------------- dar tâbestân khor-shid mi-tâbad.
Vara mergem să ne plimbăm cu plăcere. ‫-ر-----ت---د--- دار-م-پ-ا----وی-کنی--‬ ‫-- ت------ د--- د---- پ---- ر-- ک----- ‫-ر ت-ب-ت-ن د-س- د-ر-م پ-ا-ه ر-ی ک-ی-.- --------------------------------------- ‫در تابستان دوست داریم پیاده روی کنیم.‬ 0
d-- ---e-----d---t-----m --â---ravi -o-i-. d-- t------- d---- d---- p---- r--- k----- d-r t-b-s-â- d-o-t d-r-m p-â-e r-v- k-n-m- ------------------------------------------ dar tâbestân doost dârim piâde ravi konim.
Iarna este rece. ‫زمس-ان سر--ا-ت-‬ ‫------ س-- ا---- ‫-م-ت-ن س-د ا-ت-‬ ----------------- ‫زمستان سرد است.‬ 0
z-mes--- -a-d ast. z------- s--- a--- z-m-s-â- s-r- a-t- ------------------ zemestân sard ast.
Iarna ninge sau plouă. ‫د- -----ن---ف یا-ب-را- ---با-د.‬ ‫-- ز----- ب-- ی- ب---- م-------- ‫-ر ز-س-ا- ب-ف ی- ب-ر-ن م-‌-ا-د-‬ --------------------------------- ‫در زمستان برف یا باران می‌بارد.‬ 0
dar----e-tân b----yâ---rân--ibâ---. d-- z------- b--- y- b---- m------- d-r z-m-s-â- b-r- y- b-r-n m-b-r-d- ----------------------------------- dar zemestân barf yâ bârân mibârad.
Iarna stăm cu plăcere acasă. ‫د---مس-ان-دوست--ا--م-د- خ--- --ان--.‬ ‫-- ز----- د--- د---- د- خ--- ب------- ‫-ر ز-س-ا- د-س- د-ر-م د- خ-ن- ب-ا-ی-.- -------------------------------------- ‫در زمستان دوست داریم در خانه بمانیم.‬ 0
d-- -e----â- -i-h-t-r ----t-d--im--ar-kh-n- --m-n--. d-- z------- b------- d---- d---- d-- k---- b------- d-r z-m-s-â- b-s---a- d-o-t d-r-m d-r k-â-e b-m-n-m- ---------------------------------------------------- dar zemestân bish-tar doost dârim dar khâne bemânim.
Este rece. ‫----‫--د ---.‬ ‫--- ‫--- ا---- ‫-و- ‫-ر- ا-ت-‬ --------------- ‫هوا ‫سرد است.‬ 0
s-r--a--. s--- a--- s-r- a-t- --------- sard ast.
Plouă. ‫-ا--- -ی‌ب-ر-.‬ ‫----- م-------- ‫-ا-ا- م-‌-ا-د-‬ ---------------- ‫باران می‌بارد.‬ 0
b---n-m-bâra-. b---- m------- b-r-n m-b-r-d- -------------- bârân mibârad.
Bate vântul. ‫باد می‌-ز-.‬ ‫--- م------- ‫-ا- م-‌-ز-.- ------------- ‫باد می‌وزد.‬ 0
b-- mi-v---d. b-- m-------- b-d m---a-a-. ------------- bâd mi-vazad.
Este cald. ‫هو- ‫----اس-.‬ ‫--- ‫--- ا---- ‫-و- ‫-ر- ا-ت-‬ --------------- ‫هوا ‫گرم است.‬ 0
ga-m--st. g--- a--- g-r- a-t- --------- garm ast.
Este însorit. ‫هوا --فت-ب--اس-.‬ ‫--- ‫------ ا---- ‫-و- ‫-ف-ا-ی ا-ت-‬ ------------------ ‫هوا ‫آفتابی است.‬ 0
â-tâbi -st. â----- a--- â-t-b- a-t- ----------- âftâbi ast.
Este senin. ‫هوا -اف ا--.‬ ‫--- ص-- ا---- ‫-و- ص-ف ا-ت-‬ -------------- ‫هوا صاف است.‬ 0
ha---sâf-a--. h--- s-- a--- h-v- s-f a-t- ------------- havâ sâf ast.
Cum este astăzi vremea? ‫هو--ا-رو----و--اس-؟‬ ‫--- ا---- چ--- ا---- ‫-و- ا-ر-ز چ-و- ا-ت-‬ --------------------- ‫هوا امروز چطور است؟‬ 0
hav--e-r--z chet-- ast? h--- e----- c----- a--- h-v- e-r-o- c-e-o- a-t- ----------------------- havâ emrooz chetor ast?
Astăzi este rece. ‫----ز--رد -س-.‬ ‫----- س-- ا---- ‫-م-و- س-د ا-ت-‬ ---------------- ‫امروز سرد است.‬ 0
emro-z -ard---t. e----- s--- a--- e-r-o- s-r- a-t- ---------------- emrooz sard ast.
Astăzi este cald. ‫ا-رو- گرم ا-ت.‬ ‫----- گ-- ا---- ‫-م-و- گ-م ا-ت-‬ ---------------- ‫امروز گرم است.‬ 0
emr-----arm -st. e----- g--- a--- e-r-o- g-r- a-t- ---------------- emrooz garm ast.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi sentimentele

Atunci când ajungem să comunicăm într-o limbă străină, suntem foarte fericiţi. Suntem mândri de noi înşine de progresul făcut. Dar, atunci când eşuăm, suntem frustraţi sau decepţionaţi. Diferite sentimente sunt astfel legate procesului de învăţare. Dar noi studii au ajuns la concluzii interesante. Ele arată că sentimentele joacă un rol în momentul învăţării. Deoarece emoţiile influenţează reuşita procesului de învăţare. Pentru creierul nostru, învăţarea este mereu o problemă de rezolvat. Iar creierul doreşte să rezolve această problemă. Reuşita sa depinde de sentimentele noastre. Dacă credem că putem rezolva această problemă, avem încredere în noi înşine. Această stabilitate emoţională ne ajută să învăţăm. Gândirea pozitivă ne stimulează capacitatea intelectuală. În schimb, învăţarea în condiţii de stres nu funcţionează la fel de bine. Îndoielile sau grijile împiedică buna reuşită. Învăţăm foarte greu atunci când ne este teamă. În acest caz, creierul nu poate memora corect noi informaţii. Iată de ce este important să fim motivaţi atunci când învăţăm. Sentimentele influenţează învăţarea. Dar şi învăţarea ne influenţează sentimentele! Aceleaşi structuri cerebrale care procesează faptele, procesează şi sentimentele. Astfel, învăţarea te poate face fericit, iar cel ce este fericit învaţă mai bine! Desigur, învăţarea nu este mereu plăcută, ea poate fi şi dificilă. Din acest motiv, trebuie să ne stabilim scopuri modeste. Astfel, nu ne vom copleşi creierul. Şi vom garanta concretizarea aşteptărilor noastre. Reuşita noastră este deci o recompensă care ne motivează din nou. În concluzie: învăţaţi şi zâmbiţi!
Știați?
Greaca este considerată o limbă indo-europeană. Totuși, nu este strâns înrudită cu nici o altă limbă din lume. Greaca modernă nu trebuie confundată cu greaca antică. Greaca antică se mai predă încă la multe școli și universități. În trecut a fost limba filosofilor și a științei. A fost utilizată și ca limbă comună de către cei care călătoreau în lumea antică. Pe de altă parte, greaca modernă este limba nativă a peste 13 milioane de oameni. A evoluat din greaca antică. E dificil de spus când a apărut exact. Un lucru e sigur: e mai simplă decât greaca antică. Totuși, unele forme arhaice încă mai persistă și în greaca modernă. Este o limbă apreciată ca uniformă, fără dialecte puternic derivate. E scrisă cu alfabetul grecesc și are aproape 2500 de ani vechime. Un fapt interesant al limbii grece este că aparține limbilor cu cel mai numeros vocabular. Așadar, dacă vreți să învățați vocabular, ar trebui să începeți cu greaca.