Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   es Negación 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [sesenta y cinco]

Negación 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
Este scump inelul? ¿Es --r- ---anill-? ¿__ c___ e_ a______ ¿-s c-r- e- a-i-l-? ------------------- ¿Es caro el anillo?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-, s-lo-c-esta-ci-n e----. N__ s___ c_____ c___ e_____ N-, s-l- c-e-t- c-e- e-r-s- --------------------------- No, sólo cuesta cien euros.
Dar eu am numai cincizeci. P--o--- -ó-o-t-n-o--i-c--n--. P___ y_ s___ t____ c_________ P-r- y- s-l- t-n-o c-n-u-n-a- ----------------------------- Pero yo sólo tengo cincuenta.
Eşti gata deja? ¿H-- ter--n--o --? ¿___ t________ y__ ¿-a- t-r-i-a-o y-? ------------------ ¿Has terminado ya?
Nu, încă nu. No- aún n-. N__ a__ n__ N-, a-n n-. ----------- No, aún no.
Dar imediat sunt gata. Pe-o --r-in- -n-e-ui--. P___ t______ e_________ P-r- t-r-i-o e-s-g-i-a- ----------------------- Pero termino enseguida.
Mai doreşti supă? ¿--i--e--más-sop-? ¿_______ m__ s____ ¿-u-e-e- m-s s-p-? ------------------ ¿Quieres más sopa?
Nu, nu mai doresc. No, -o q-i--o -ás. N__ n_ q_____ m___ N-, n- q-i-r- m-s- ------------------ No, no quiero más.
Dar încă o îngheţată. Pe-o-un---l--o---. P___ u_ h_____ s__ P-r- u- h-l-d- s-. ------------------ Pero un helado sí.
Locuieşti de mult timp aici? ¿Hac-----h- -i-mp--q---vives-a-uí? ¿____ m____ t_____ q__ v____ a____ ¿-a-e m-c-o t-e-p- q-e v-v-s a-u-? ---------------------------------- ¿Hace mucho tiempo que vives aquí?
Nu, abia de o lună. No---ól-----mes. N__ s___ u_ m___ N-, s-l- u- m-s- ---------------- No, sólo un mes.
Dar cunosc deja multe persoane. Per- -a---no--- a-mu-ha-g-nte. P___ y_ c______ a m____ g_____ P-r- y- c-n-z-o a m-c-a g-n-e- ------------------------------ Pero ya conozco a mucha gente.
Mergi mâine acasă? ¿-e vas --ca-- -a-a-a? ¿__ v__ a c___ m______ ¿-e v-s a c-s- m-ñ-n-? ---------------------- ¿Te vas a casa mañana?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. No, -e v-y--- f-n -e -ema-a. N__ m_ v__ e_ f__ d_ s______ N-, m- v-y e- f-n d- s-m-n-. ---------------------------- No, me voy el fin de semana.
Dar mă întorc deja duminică. Pero e---o-ing- -a-v----o. P___ e_ d______ y_ v______ P-r- e- d-m-n-o y- v-e-v-. -------------------------- Pero el domingo ya vuelvo.
Fiica ta este deja majoră? ¿-----j- ya -s -a-or d--edad? ¿__ h___ y_ e_ m____ d_ e____ ¿-u h-j- y- e- m-y-r d- e-a-? ----------------------------- ¿Tu hija ya es mayor de edad?
Nu, are numai şaptesprezece ani. No- s--o-t-e---d--c-si--e a--s. N__ s___ t____ d_________ a____ N-, s-l- t-e-e d-e-i-i-t- a-o-. ------------------------------- No, sólo tiene diecisiete años.
Dar are deja un prieten. P-ro ya-t---e n--io. P___ y_ t____ n_____ P-r- y- t-e-e n-v-o- -------------------- Pero ya tiene novio.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Spaniolă (1-100) MP3 Spaniolă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.