Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   es Preguntas – Pretérito 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [ochenta y seis]

Preguntas – Pretérito 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Spaniolă Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? ¿--é ----at- -e -usi--e? ¿--- c------ t- p------- ¿-u- c-r-a-a t- p-s-s-e- ------------------------ ¿Qué corbata te pusiste?
Ce maşină ai cumpărat? ¿-u--c------e ---------a-o? ¿--- c---- t- h-- c-------- ¿-u- c-c-e t- h-s c-m-r-d-? --------------------------- ¿Qué coche te has comprado?
La ce revistă te-ai abonat? ¿A qué-pe-i-d-co te-ha--s------o? ¿- q-- p-------- t- h-- s-------- ¿- q-é p-r-ó-i-o t- h-s s-s-r-t-? --------------------------------- ¿A qué periódico te has suscrito?
Pe cine aţi văzut? ¿- -u-én--a --s-o --s--d-? ¿- q---- h- v---- (------- ¿- q-i-n h- v-s-o (-s-e-)- -------------------------- ¿A quién ha visto (usted)?
Cu cine v-aţi întâlnit? ¿A-quié---- h--e--on---do-(usted)? ¿- q---- s- h- e--------- (------- ¿- q-i-n s- h- e-c-n-r-d- (-s-e-)- ---------------------------------- ¿A quién se ha encontrado (usted)?
Pe cine aţi recunoscut? ¿- q-i-n -a -e-onoci-- (---e--? ¿- q---- h- r--------- (------- ¿- q-i-n h- r-c-n-c-d- (-s-e-)- ------------------------------- ¿A quién ha reconocido (usted)?
Când v-aţi trezit? ¿A qu- --r- -- ---l-vantado --st-d)? ¿- q-- h--- s- h- l-------- (------- ¿- q-é h-r- s- h- l-v-n-a-o (-s-e-)- ------------------------------------ ¿A qué hora se ha levantado (usted)?
Când aţi început? ¿A-qué ho-a h----p-z--o-(-st-d-? ¿- q-- h--- h- e------- (------- ¿- q-é h-r- h- e-p-z-d- (-s-e-)- -------------------------------- ¿A qué hora ha empezado (usted)?
Când v-aţi oprit? ¿- ----h-ra-h---e-m--ado? ¿- q-- h--- h- t--------- ¿- q-é h-r- h- t-r-i-a-o- ------------------------- ¿A qué hora ha terminado?
De ce v-aţi trezit? ¿P----u- -e-------p-r--do-(-s-e--? ¿--- q-- s- h- d--------- (------- ¿-o- q-é s- h- d-s-e-t-d- (-s-e-)- ---------------------------------- ¿Por qué se ha despertado (usted)?
De ce aţi devenit profesor? ¿P-r --é s- ---o-(-sted- m---tro? ¿--- q-- s- h--- (------ m------- ¿-o- q-é s- h-z- (-s-e-) m-e-t-o- --------------------------------- ¿Por qué se hizo (usted) maestro?
De ce aţi luat un taxi? ¿--r -u- ---co-i-o----omado----.)-(ust--- ---ta-i? ¿--- q-- h- c----- / t----- (---- (------ u- t---- ¿-o- q-é h- c-g-d- / t-m-d- (-m-) (-s-e-) u- t-x-? -------------------------------------------------- ¿Por qué ha cogido / tomado (am.) (usted) un taxi?
De unde aţi venit? ¿---d-n---------i-- (ust--)? ¿-- d---- h- v----- (------- ¿-e d-n-e h- v-n-d- (-s-e-)- ---------------------------- ¿De dónde ha venido (usted)?
Unde aţi mers? ¿- d--de-ha---- (uste--? ¿- d---- h- i-- (------- ¿- d-n-e h- i-o (-s-e-)- ------------------------ ¿A dónde ha ido (usted)?
Unde aţi fost? ¿-ó--e ha-es-a-o--u-ted)? ¿----- h- e----- (------- ¿-ó-d- h- e-t-d- (-s-e-)- ------------------------- ¿Dónde ha estado (usted)?
Cui i-ai ajutat? ¿A ----n---s -yu---o? ¿- q---- h-- a------- ¿- q-i-n h-s a-u-a-o- --------------------- ¿A quién has ayudado?
Cui i-ai scris? ¿A qu-é- -e h-s-e-c-i-o? ¿- q---- l- h-- e------- ¿- q-i-n l- h-s e-c-i-o- ------------------------ ¿A quién le has escrito?
Cui i-ai răspuns? ¿A-qui----e --- -e-p---i-o ---o-test--o? ¿- q---- l- h-- r--------- / c---------- ¿- q-i-n l- h-s r-s-o-d-d- / c-n-e-t-d-? ---------------------------------------- ¿A quién le has respondido / contestado?

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.