Dicționar de expresii

ro Small talk 1   »   sr Ћаскање 1

20 [douăzeci]

Small talk 1

Small talk 1

20 [двадесет]

20 [dvadeset]

Ћаскање 1

[Ćaskanje 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Faceţi-vă comod! Р---омо---е---! Р---------- с-- Р-с-о-о-и-е с-! --------------- Раскомотите се! 0
Ra---m--i-- s-! R---------- s-- R-s-o-o-i-e s-! --------------- Raskomotite se!
Simţiţi-vă ca acasă! О----ј-е с--ка--код--у--! О------- с- к-- к-- к---- О-е-а-т- с- к-о к-д к-ћ-! ------------------------- Осећајте се као код куће! 0
Osec----- -e kao-ko- k-c--! O-------- s- k-- k-- k----- O-e-́-j-e s- k-o k-d k-c-e- --------------------------- Osećajte se kao kod kuće!
Ce doriţi să beţi? Ш-а ж-л-те--о--ти? Ш-- ж----- п------ Ш-а ж-л-т- п-п-т-? ------------------ Шта желите попити? 0
Š-- --l--- p--i--? Š-- ž----- p------ Š-a ž-l-t- p-p-t-? ------------------ Šta želite popiti?
Iubiţi muzica? В-лит--ли-м-зи-у? В----- л- м------ В-л-т- л- м-з-к-? ----------------- Волите ли музику? 0
Volit---i-mu-iku? V----- l- m------ V-l-t- l- m-z-k-? ----------------- Volite li muziku?
Mie îmi place muzica clasică. Ј--во-и- к-асичну му-и--. Ј- в---- к------- м------ Ј- в-л-м к-а-и-н- м-з-к-. ------------------------- Ја волим класичну музику. 0
Ja -ol-m ---si----mu----. J- v---- k------- m------ J- v-l-m k-a-i-n- m-z-k-. ------------------------- Ja volim klasičnu muziku.
Aici sunt cd-urile mele. Овд--с- -оји-Ц--ови. О--- с- м--- Ц------ О-д- с- м-ј- Ц---в-. -------------------- Овде су моји ЦД-ови. 0
Ovd---- --ji ---ov-. O--- s- m--- C------ O-d- s- m-j- C---v-. -------------------- Ovde su moji CD-ovi.
Cântaţi la un instrument? С---а-е------к- --ст------? С------ л- н--- и---------- С-и-а-е л- н-к- и-с-р-м-н-? --------------------------- Свирате ли неки инструмент? 0
Svir--e -i--e-i -nst--m-n-? S------ l- n--- i---------- S-i-a-e l- n-k- i-s-r-m-n-? --------------------------- Svirate li neki instrument?
Aici este chitara mea. Ов---ј---о-а -и-а--. О--- ј- м--- г------ О-д- ј- м-ј- г-т-р-. -------------------- Овде је моја гитара. 0
Ovd---e ---a-g----a. O--- j- m--- g------ O-d- j- m-j- g-t-r-. -------------------- Ovde je moja gitara.
Cântaţi cu plăcere? П---т- ------о? П----- л- р---- П-в-т- л- р-д-? --------------- Певате ли радо? 0
P---te -i --d-? P----- l- r---- P-v-t- l- r-d-? --------------- Pevate li rado?
Aveţi copii? Им-т- ли д--е? И---- л- д---- И-а-е л- д-ц-? -------------- Имате ли деце? 0
I-at- li d-ce? I---- l- d---- I-a-e l- d-c-? -------------- Imate li dece?
Aveţi un câine? И-ат--ли ---? И---- л- п--- И-а-е л- п-а- ------------- Имате ли пса? 0
Im-te l--psa? I---- l- p--- I-a-e l- p-a- ------------- Imate li psa?
Aveţi o pisică? Им--е ли -а-к-? И---- л- м----- И-а-е л- м-ч-у- --------------- Имате ли мачку? 0
Im-t---i ma--u? I---- l- m----- I-a-e l- m-č-u- --------------- Imate li mačku?
Aici sunt cărţile mele. Ов----- --је----г-. О--- с- м--- к----- О-д- с- м-ј- к-и-е- ------------------- Овде су моје књиге. 0
Ov-e----moj- k-ji-e. O--- s- m--- k------ O-d- s- m-j- k-j-g-. -------------------- Ovde su moje knjige.
Eu tocmai citesc această carte. У---в--ч---- --- --и-у. У----- ч---- о-- к----- У-р-в- ч-т-м о-у к-и-у- ----------------------- Управо читам ову књигу. 0
U-rav--č---m o-- knjig-. U----- č---- o-- k------ U-r-v- č-t-m o-u k-j-g-. ------------------------ Upravo čitam ovu knjigu.
Ce citiţi cu plăcere? Ш-- -------т-те? Ш-- р--- ч------ Ш-а р-д- ч-т-т-? ---------------- Шта радо читате? 0
Št- -ado čit--e? Š-- r--- č------ Š-a r-d- č-t-t-? ---------------- Šta rado čitate?
Mergeţi cu plăcere la concert? И-ете -- -а-- -а-к---ерт? И---- л- р--- н- к------- И-е-е л- р-д- н- к-н-е-т- ------------------------- Идете ли радо на концерт? 0
Id-t--l--r-do -----n---t? I---- l- r--- n- k------- I-e-e l- r-d- n- k-n-e-t- ------------------------- Idete li rado na koncert?
Mergeţi cu plăcere la teatru? Иде-е ли радо-у -озори-т-? И---- л- р--- у п--------- И-е-е л- р-д- у п-з-р-ш-е- -------------------------- Идете ли радо у позориште? 0
I-ete -- r-do u --z---št-? I---- l- r--- u p--------- I-e-e l- r-d- u p-z-r-š-e- -------------------------- Idete li rado u pozorište?
Mergeţi cu plăcere la operă? Иде-е л----------п-р-? И---- л- р--- у о----- И-е-е л- р-д- у о-е-у- ---------------------- Идете ли радо у оперу? 0
I-e-e -- rado----p--u? I---- l- r--- u o----- I-e-e l- r-d- u o-e-u- ---------------------- Idete li rado u operu?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă maternă? Limbă paternă?

Când aţi fost copil, cine v-a învăţat să vorbiţi? Desigur veţi spune: mama! Aşa cred majoritatea oamenilor din întreaga lume. Termenul limbă maternă există la majoritatea popoarelor. Englezii şi chiar chinezii îl cunosc. Deoarece probabil mamele petrec mai mult timp cu copiii. Dar studiile recente au ajuns la alte concluzii. Ele arată că limba noastră este cel mai adesea limba taţilor noştri. Cercetătorii au studiat materialul genetic şi lingvistic al triburilor mixte. În astfel de triburi, părinţii erau de origine culturală diferită. Aceste popoare au apărut cu mii de ani în urmă. Marile mişcări migratorii au fost motivul acestui fapt. Materialul genetic al acestor triburi mixte a fost analizat. Apoi a fost comparat cu limba tribului. Majoritatea triburilor vorbesc limba strămoşilor lor de gen masculin. Adică, limba naţională este cea care aparţine cromozomului Y. Oamenii au dus cu ei propria lor limbă în ţări străine. Iar apoi femeile, au adoptat noua limbă a bărbaţilor. Dar chiar şi astăzi, taţii au o mare influenţă asupra limbii noastre. Căci atunci când învaţă să vorbească, bebeluşii se orientează după limba taţilor lor. Taţii vorbesc considerabil mai puţin cu copiii lor. Sintaxa masculină este mai simplă decât cea feminină. Astfel, limbajul taţilor este mai adaptat bebeluşilor. Nu este copleşitor şi este mai uşor de înţeles. Iată de ce copiii preferă, atunci când vorbesc, să-l imite pe tată, decât pe mamă. Mai târziu, totuşi, vocabularul mamei formează limbajul copilului. Astfel, mamele, la fel ca taţii, ne influenţează limbajul. Ar trebui numită limbă parentală!
Știați?
Italiana face parte din limbile romanice. Asta echivalează cu faptul că s-a dezvoltat din limba latină. Italiana este limba nativă a peste 70 de milioane de oameni. Majoritatea din aceștia trăiesc în Italia. Italiana este înțeleasă și în Slovenia, sau Croația. Limba a călătorit până chiar și în Africa, prin politicile coloniale. Chiar și astăzi, Italiana este înțeleasă în Libia, Somalia și Eritrea, mai ales de persoanele mai în vârstă. Numeroși emigranți au adus limba cu ei, în țările lor de reședință. Notabil e faptul că există multe comunități de limbă italiană în sudul Americii. De multe ori italiana se amestecă cu spaniola în aceste regiuni, ceea ce a creat o nouă formă lingvistică. Neașteptat e faptul că Italiana are foarte multe dialecte foarte diferite între ele. Unii experți consideră că fiecare este, de fapt, o limbă proprie. Ortografia limbii italiene nu e dificilă; e o limbă fonetică, se scrie cum se aude. Pentru mulți, italiana este cea mai frumoasă limbă vorbită din lume! Poate fiindcă este limba muzicii, a design-ului de calitate și a bucătăriei alese?