Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   sr замолити за нешто

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [седамдесет и четири]

74 [sedamdeset i četiri]

замолити за нешто

[zamoliti za nešto]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? М-ж--- л--м--ош---т- -осу? М----- л- м- о------ к---- М-ж-т- л- м- о-и-а-и к-с-? -------------------------- Можете ли ми ошишати косу? 0
Mo-e-e--i m- oš---t--kos-? M----- l- m- o------ k---- M-ž-t- l- m- o-i-a-i k-s-? -------------------------- Možete li mi ošišati kosu?
Nu prea scurt, vă rog. Н---------ко,---ли-. Н- п--------- м----- Н- п-е-р-т-о- м-л-м- -------------------- Не прекратко, молим. 0
Ne--re--at--,---l-m. N- p--------- m----- N- p-e-r-t-o- m-l-m- -------------------- Ne prekratko, molim.
Ceva mai scurt, vă rog. М--о-краћ-,--о-и-. М--- к----- м----- М-л- к-а-е- м-л-м- ------------------ Мало краће, молим. 0
Mal---r------m-l-m. M--- k------ m----- M-l- k-a-́-, m-l-m- ------------------- Malo kraće, molim.
Puteţi developa pozele? Може----- ра-ви-и--лик-? М----- л- р------ с----- М-ж-т- л- р-з-и-и с-и-е- ------------------------ Можете ли развити слике? 0
Mo---e-li-raz-it- s---e? M----- l- r------ s----- M-ž-t- l- r-z-i-i s-i-e- ------------------------ Možete li razviti slike?
Pozele sunt pe CD. Сл-ке-су на-----. С---- с- н- Ц---- С-и-е с- н- Ц---. ----------------- Слике су на ЦД-у. 0
Sli----- na ---u. S---- s- n- C---- S-i-e s- n- C---. ----------------- Slike su na CD-u.
Pozele sunt în aparatul foto. Сли-е----у --м---. С---- с- у к------ С-и-е с- у к-м-р-. ------------------ Слике су у камери. 0
S--k- -u----am-ri. S---- s- u k------ S-i-e s- u k-m-r-. ------------------ Slike su u kameri.
Îmi puteţi repara ceasul? М----е -и-по--а--ти с--? М----- л- п-------- с--- М-ж-т- л- п-п-а-и-и с-т- ------------------------ Можете ли поправити сат? 0
M--e-e li po-r---t----t? M----- l- p-------- s--- M-ž-t- l- p-p-a-i-i s-t- ------------------------ Možete li popraviti sat?
Sticla este spartă. С--к-о-је--ук--. С----- ј- п----- С-а-л- ј- п-к-о- ---------------- Стакло је пукло. 0
S-a-l- je-p-k--. S----- j- p----- S-a-l- j- p-k-o- ---------------- Staklo je puklo.
Bateria este goală. Б----ија----п--з--. Б------- ј- п------ Б-т-р-ј- ј- п-а-н-. ------------------- Батерија је празна. 0
B-te---- -e----z-a. B------- j- p------ B-t-r-j- j- p-a-n-. ------------------- Baterija je prazna.
Îmi puteţi călca cămaşa? Мо-ете -и -с---л-т- -ош---? М----- л- и-------- к------ М-ж-т- л- и-п-г-а-и к-ш-љ-? --------------------------- Можете ли испеглати кошуљу? 0
M-že-e -i --peg--t- ---ul--? M----- l- i-------- k------- M-ž-t- l- i-p-g-a-i k-š-l-u- ---------------------------- Možete li ispeglati košulju?
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Можете-л- о-ис-и---п-нтал---? М----- л- о------- п--------- М-ж-т- л- о-и-т-т- п-н-а-о-е- ----------------------------- Можете ли очистити панталоне? 0
Mo-ete -i---isti-i-p----l-n-? M----- l- o------- p--------- M-ž-t- l- o-i-t-t- p-n-a-o-e- ----------------------------- Možete li očistiti pantalone?
Îmi puteţi repara pantofii? М-ж-те -- попра--т- ---е-е? М----- л- п-------- ц------ М-ж-т- л- п-п-а-и-и ц-п-л-? --------------------------- Можете ли поправити ципеле? 0
M--e-e-l- po-r-v--- --p---? M----- l- p-------- c------ M-ž-t- l- p-p-a-i-i c-p-l-? --------------------------- Možete li popraviti cipele?
Îmi daţi vă rog un foc? Може-е-л---и-д-ти-в--р-? М----- л- м- д--- в----- М-ж-т- л- м- д-т- в-т-е- ------------------------ Можете ли ми дати ватре? 0
Možet-----mi--a-i---t-e? M----- l- m- d--- v----- M-ž-t- l- m- d-t- v-t-e- ------------------------ Možete li mi dati vatre?
Aveţi chibrite sau o brichetă? Имате--и ш-б--е-и-и уп-љ--? И---- л- ш----- и-- у------ И-а-е л- ш-б-ц- и-и у-а-а-? --------------------------- Имате ли шибице или упаљач? 0
Im--- ----i-i---i-i-u-a----? I---- l- š----- i-- u------- I-a-e l- š-b-c- i-i u-a-j-č- ---------------------------- Imate li šibice ili upaljač?
Aveţi o scrumieră? И-----ли-пе-ељ-р-? И---- л- п-------- И-а-е л- п-п-љ-р-? ------------------ Имате ли пепељару? 0
I--te--i p-p----r-? I---- l- p--------- I-a-e l- p-p-l-a-u- ------------------- Imate li pepeljaru?
Fumaţi ţigări? П--и---л- ц-----? П----- л- ц------ П-ш-т- л- ц-г-р-? ----------------- Пушите ли цигаре? 0
P-š----l----g-r-? P----- l- c------ P-š-t- l- c-g-r-? ----------------- Pušite li cigare?
Fumaţi ţigarete? Пу--те -- цига-е--? П----- л- ц-------- П-ш-т- л- ц-г-р-т-? ------------------- Пушите ли цигарете? 0
P---te-l---ig--ete? P----- l- c-------- P-š-t- l- c-g-r-t-? ------------------- Pušite li cigarete?
Fumaţi pipă? Пуш-те ли--ул-? П----- л- л---- П-ш-т- л- л-л-? --------------- Пушите ли лулу? 0
Puš--e--------? P----- l- l---- P-š-t- l- l-l-? --------------- Pušite li lulu?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.