Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   sr Прилози

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [стотина]

100 [stotina]

Прилози

[Prilozi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată в-ћ-једно- –---ш никада в__ ј_____ – ј__ н_____ в-ћ ј-д-о- – ј-ш н-к-д- ----------------------- већ једном – још никада 0
v-c--jedn-- –--o- nik--a v__ j_____ – j__ n_____ v-c- j-d-o- – j-š n-k-d- ------------------------ već jednom – još nikada
Aţi fost deja odată la Berlin? Је-те -и --ћ-јед-ом------у Б--лин-? Ј____ л_ в__ ј_____ б___ у Б_______ Ј-с-е л- в-ћ ј-д-о- б-л- у Б-р-и-у- ----------------------------------- Јесте ли већ једном били у Берлину? 0
Jeste-l- -e-́ j---om--i-i-u----li-u? J____ l_ v__ j_____ b___ u B_______ J-s-e l- v-c- j-d-o- b-l- u B-r-i-u- ------------------------------------ Jeste li već jednom bili u Berlinu?
Nu, încă niciodată. Не,--о--ника--. Н__ ј__ н______ Н-, ј-ш н-к-д-. --------------- Не, још никада. 0
N-- --š --ka-a. N__ j__ n______ N-, j-š n-k-d-. --------------- Ne, još nikada.
cineva – nimeni не-о - -и-о н___ – н___ н-к- – н-к- ----------- неко – нико 0
n-k--- niko n___ – n___ n-k- – n-k- ----------- neko – niko
Cunoaşteţi aici pe cineva? П-------е------д- н--ог-? П________ л_ о___ н______ П-з-а-е-е л- о-д- н-к-г-? ------------------------- Познајете ли овде некога? 0
P-z-a---- li -v-- -e--ga? P________ l_ o___ n______ P-z-a-e-e l- o-d- n-k-g-? ------------------------- Poznajete li ovde nekoga?
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. Н-, -а--е--озн-ј-м овд- ни-ог-. Н__ ј_ н_ п_______ о___ н______ Н-, ј- н- п-з-а-е- о-д- н-к-г-. ------------------------------- Не, ја не познајем овде никога. 0
Ne,-ja -e----najem o-de nik--a. N__ j_ n_ p_______ o___ n______ N-, j- n- p-z-a-e- o-d- n-k-g-. ------------------------------- Ne, ja ne poznajem ovde nikoga.
încă – nu mai још-- н--ви-е ј__ – н_ в___ ј-ш – н- в-ш- ------------- још – не више 0
jo--–--e --še j__ – n_ v___ j-š – n- v-š- ------------- još – ne više
Rămâneţi încă mult timp aici? Ост-ј----ли-још--у----в--? О_______ л_ ј__ д___ о____ О-т-ј-т- л- ј-ш д-г- о-д-? -------------------------- Остајете ли још дуго овде? 0
Os---e-e-l- još---go o-d-? O_______ l_ j__ d___ o____ O-t-j-t- l- j-š d-g- o-d-? -------------------------- Ostajete li još dugo ovde?
Nu, nu mai rămân mult timp aici. Н-, -а н- --та-ем -ише-ду-о-о-д-. Н__ ј_ н_ о______ в___ д___ о____ Н-, ј- н- о-т-ј-м в-ш- д-г- о-д-. --------------------------------- Не, ја не остајем више дуго овде. 0
Ne---- ne ost---m -iše-d--o ov-e. N__ j_ n_ o______ v___ d___ o____ N-, j- n- o-t-j-m v-š- d-g- o-d-. --------------------------------- Ne, ja ne ostajem više dugo ovde.
încă ceva – nimic altceva јо--н-шт--– -и--- --ше ј__ н____ – н____ в___ ј-ш н-ш-о – н-ш-а в-ш- ---------------------- још нешто – ништа више 0
j-š ----o-–---šta---še j__ n____ – n____ v___ j-š n-š-o – n-š-a v-š- ---------------------- još nešto – ništa više
Mai doriţi să beţi ceva? Ж---т- ли-још н------о--ти? Ж_____ л_ ј__ н____ п______ Ж-л-т- л- ј-ш н-ш-о п-п-т-? --------------------------- Желите ли још нешто попити? 0
Ž----- -i -oš neš-- popi-i? Ž_____ l_ j__ n____ p______ Ž-l-t- l- j-š n-š-o p-p-t-? --------------------------- Želite li još nešto popiti?
Nu, nu mai doresc nimic. Не-----н--ж-ли---иш---више. Н__ ј_ н_ ж____ н____ в____ Н-, ј- н- ж-л-м н-ш-а в-ш-. --------------------------- Не, ја не желим ништа више. 0
Ne--ja--e --lim-niš-a -i--. N__ j_ n_ ž____ n____ v____ N-, j- n- ž-l-m n-š-a v-š-. --------------------------- Ne, ja ne želim ništa više.
deja ceva – încă nimic в-ћ --што-- ј-ш ни--а в__ н____ – ј__ н____ в-ћ н-ш-о – ј-ш н-ш-а --------------------- већ нешто – још ништа 0
v--́ neš-- – -oš-n--ta v__ n____ – j__ n____ v-c- n-š-o – j-š n-š-a ---------------------- već nešto – još ništa
Aţi mâncat deja ceva? Ј--те--и--ећ -еш-- ј-л-? Ј____ л_ в__ н____ ј____ Ј-с-е л- в-ћ н-ш-о ј-л-? ------------------------ Јесте ли већ нешто јели? 0
J--te li-ve-́ --š-o jeli? J____ l_ v__ n____ j____ J-s-e l- v-c- n-š-o j-l-? ------------------------- Jeste li već nešto jeli?
Nu, n-am mâncat încă nimic. Н---ј---ош-нис------т- јео-/--ел-. Н__ ј_ ј__ н____ н____ ј__ / ј____ Н-, ј- ј-ш н-с-м н-ш-а ј-о / ј-л-. ---------------------------------- Не, ја још нисам ништа јео / јела. 0
N-,-ja -o- ------ni--a--e- - jel-. N__ j_ j__ n____ n____ j__ / j____ N-, j- j-š n-s-m n-š-a j-o / j-l-. ---------------------------------- Ne, ja još nisam ništa jeo / jela.
încă cineva – nimeni altcineva ј-ш неко----и-о --ше ј__ н___ – н___ в___ ј-ш н-к- – н-к- в-ш- -------------------- још неко – нико више 0
j-š n--- –-ni-o--iše j__ n___ – n___ v___ j-š n-k- – n-k- v-š- -------------------- još neko – niko više
Mai doreşte cineva o cafea? Жели--- ј-ш-не-о -а--? Ж___ л_ ј__ н___ к____ Ж-л- л- ј-ш н-к- к-ф-? ---------------------- Жели ли још неко кафу? 0
Žel---i---š-n-ko--afu? Ž___ l_ j__ n___ k____ Ž-l- l- j-š n-k- k-f-? ---------------------- Želi li još neko kafu?
Nu, nimeni altcineva. Н-, ни-о-в-ш-. Н__ н___ в____ Н-, н-к- в-ш-. -------------- Не, нико више. 0
N------- viš-. N__ n___ v____ N-, n-k- v-š-. -------------- Ne, niko više.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...