Dicționar de expresii

ro „a trebui” ceva   »   sr нешто морати

72 [şaptezeci şi doi]

„a trebui” ceva

„a trebui” ceva

72 [седамдесет и два]

72 [sedamdeset i dva]

нешто морати

[nešto morati]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
a trebui мо---и морати 0
m----- mo---i morati m-r-t- ------
Trebuie să expediez scrisoarea. Ја м---- п------ п----. Ја морам послати писмо. 0
J- m---- p------ p----. Ja m---- p------ p----. Ja moram poslati pismo. J- m-r-m p-s-a-i p-s-o. ----------------------.
Trebuie să plătesc hotelul. Ја м---- п------ х----. Ја морам платити хотел. 0
J- m---- p------ h----. Ja m---- p------ h----. Ja moram platiti hotel. J- m-r-m p-a-i-i h-t-l. ----------------------.
Trebuie să te scoli devreme. Ти м---- р--- у-----. Ти мораш рано устати. 0
T- m---- r--- u-----. Ti m---- r--- u-----. Ti moraš rano ustati. T- m-r-š r-n- u-t-t-. --------------------.
Trebuie să lucrezi mult. Ти м---- п--- р-----. Ти мораш пуно радити. 0
T- m---- p--- r-----. Ti m---- p--- r-----. Ti moraš puno raditi. T- m-r-š p-n- r-d-t-. --------------------.
Trebuie să fii punctual. Ти м---- б--- т---- / т----. Ти мораш бити тачан / тачнa. 0
T- m---- b--- t---- / t----. Ti m---- b--- t---- / t----. Ti moraš biti tačan / tačna. T- m-r-š b-t- t-č-n / t-č-a. --------------------/------.
Trebuie să alimenteze. Он м--- н------- р--------. Он мора напунити резервоар. 0
O- m--- n------- r--------. On m--- n------- r--------. On mora napuniti rezervoar. O- m-r- n-p-n-t- r-z-r-o-r. --------------------------.
Trebuie să repare maşina. Он м--- п-------- а---. Он мора поправити ауто. 0
O- m--- p-------- a---. On m--- p-------- a---. On mora popraviti auto. O- m-r- p-p-a-i-i a-t-. ----------------------.
Trebuie să spele maşina. Он м--- o----- а---. Он мора oпрати ауто. 0
O- m--- o----- a---. On m--- o----- a---. On mora oprati auto. O- m-r- o-r-t- a-t-. -------------------.
Trebuie să facă cumpărături. Он- м--- к-------. Она мора куповати. 0
O-- m--- k-------. On- m--- k-------. Ona mora kupovati. O-a m-r- k-p-v-t-. -----------------.
Trebuie să facă curat în locuinţă. Он- м--- ч------ с---. Она мора чистити стан. 0
O-- m--- č------ s---. On- m--- č------ s---. Ona mora čistiti stan. O-a m-r- č-s-i-i s-a-. ---------------------.
Trebuie să spele hainele. Он- м--- п---- в--. Она мора прати веш. 0
O-- m--- p---- v--. On- m--- p---- v--. Ona mora prati veš. O-a m-r- p-a-i v-š. ------------------.
Trebuie să mergem imediat la şcoală. Ми м----- о---- и-- у ш----. Ми морамо одмах ићи у школу. 0
M- m----- o---- i-́i u š----. Mi m----- o---- i--- u š----. Mi moramo odmah ići u školu. M- m-r-m- o-m-h i-́i u š-o-u. ------------------́---------.
Trebuie să mergem imediat la serviciu. Ми м----- о---- и-- н- п----. Ми морамо одмах ићи на посао. 0
M- m----- o---- i-́i n- p----. Mi m----- o---- i--- n- p----. Mi moramo odmah ići na posao. M- m-r-m- o-m-h i-́i n- p-s-o. ------------------́----------.
Trebuie să mergem imediat la medic. Ми м----- о---- и-- л-----. Ми морамо одмах ићи лекару. 0
M- m----- o---- i-́i l-----. Mi m----- o---- i--- l-----. Mi moramo odmah ići lekaru. M- m-r-m- o-m-h i-́i l-k-r-. ------------------́--------.
Trebuie să aşteptaţi autobuzul. Ви м----- ч----- а------. Ви морате чекати аутобус. 0
V- m----- č----- a------. Vi m----- č----- a------. Vi morate čekati autobus. V- m-r-t- č-k-t- a-t-b-s. ------------------------.
Trebuie să aşteptaţi trenul. Ви м----- ч----- в--. Ви морате чекати воз. 0
V- m----- č----- v--. Vi m----- č----- v--. Vi morate čekati voz. V- m-r-t- č-k-t- v-z. --------------------.
Trebuie să aşteptaţi taxiul. Ви м----- ч----- т----. Ви морате чекати такси. 0
V- m----- č----- t----. Vi m----- č----- t----. Vi morate čekati taksi. V- m-r-t- č-k-t- t-k-i. ----------------------.

De ce există atât de multe limbi?

Astăzi există mai mult de 6000 de limbi în lume. De aceea avem nevoie de traducători şi de interpreţi. Cu mult timp în urmă, toată lumea vorbea aceeaşi limbă. Dar acest lucru s-a schimbat pentru că oamenii au început să migreze. Şi-au părăsit locurile natale din Africa pentru a se răspândi în toată lumea. Această separare geografică a dus şi la o separare lingvistică. Căci fiecare popor şi-a dezvoltat propria sa formă de comunicare. Multe limbi diferite s-au dezvoltat din protolimba obişnuită. Dar oamenii nu au rămas niciodată mult timp într-un loc. Şi astfel, limbile s-au îndepărtat unele de altele. La un moment dat, nu a mai existat o rădăcină comună. În plus, niciun popor nu a mai trăit izolat mii de ani. Întotdeauna existau legături cu alte popoare. Acest lucru a modificat limbile. Ele fie au împrumutat elemente din alte limbi stăine, fie s-au amestecat. Astfel, evoluţia constantă a limbii n-a încetat niciodată. Migraţiile şi legăturile cu noi popoare sunt explicaţia pentru multitudinea limbilor. Dar, de ce limbile sunt atât de diferite unele de altele este o altă chestiune. Fiecare evoluţie a istoriei îşi urmează propriile reguli. Deci trebuie să avem motive pentru care limbile sunt ceea ce sunt. Oamenii de ştiinţă vor să le afle de mult timp. Le-ar plăcea să ştie de ce limbile s-au dezvoltat diferit. Pentru a studia acest fenomen, trebuie să urmărim istoria limbilor. Astfel putem remarca ce şi când s-a schimbat. Încă nu ştim ce a influenţat dezvoltarea limbilor. Dar factorii culturali par să fie mai importanţi decât cei biologici. Adică, istoria popoarelor le-a format limba. Evident, limbile ne spun mai multe decât ştim noi.