Dicționar de expresii

ro În natură   »   sr У природи

26 [douăzeci şi şase]

În natură

În natură

26 [двадесет и шест]

26 [dvadeset i šest]

У природи

U prirodi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vezi acolo turnul? В-д-- л----м--к-лу? В____ л_ т___ к____ В-д-ш л- т-м- к-л-? ------------------- Видиш ли тамо кулу? 0
V-diš-l- -a---ku-u? V____ l_ t___ k____ V-d-š l- t-m- k-l-? ------------------- Vidiš li tamo kulu?
Vezi acolo muntele? В-диш ли --мо пл-н-ну? В____ л_ т___ п_______ В-д-ш л- т-м- п-а-и-у- ---------------------- Видиш ли тамо планину? 0
V-di- -i-ta-o-pl--i--? V____ l_ t___ p_______ V-d-š l- t-m- p-a-i-u- ---------------------- Vidiš li tamo planinu?
Vezi acolo satul? Ви-и--л---а-о с-ло? В____ л_ т___ с____ В-д-ш л- т-м- с-л-? ------------------- Видиш ли тамо село? 0
Vid---li--am- -e-o? V____ l_ t___ s____ V-d-š l- t-m- s-l-? ------------------- Vidiš li tamo selo?
Vezi acolo râul? В-диш ли-т-мо-ре-у? В____ л_ т___ р____ В-д-ш л- т-м- р-к-? ------------------- Видиш ли тамо реку? 0
V-diš-l- t-m- -ek-? V____ l_ t___ r____ V-d-š l- t-m- r-k-? ------------------- Vidiš li tamo reku?
Vezi acolo podul? Ви--ш--и тамо--о--? В____ л_ т___ м____ В-д-ш л- т-м- м-с-? ------------------- Видиш ли тамо мост? 0
Vid-š-li -amo---st? V____ l_ t___ m____ V-d-š l- t-m- m-s-? ------------------- Vidiš li tamo most?
Vezi acolo lacul? В-диш-л---ам---ез--о? В____ л_ т___ ј______ В-д-ш л- т-м- ј-з-р-? --------------------- Видиш ли тамо језеро? 0
Vi-iš l- t-m- -e--r-? V____ l_ t___ j______ V-d-š l- t-m- j-z-r-? --------------------- Vidiš li tamo jezero?
Pasărea aceea îmi place. О----т--а та-о--- -е ---ђа. О__ п____ т___ м_ с_ с_____ О-а п-и-а т-м- м- с- с-и-а- --------------------------- Она птица тамо ми се свиђа. 0
O-- p-ic---am- -------vi--. O__ p____ t___ m_ s_ s_____ O-a p-i-a t-m- m- s- s-i-a- --------------------------- Ona ptica tamo mi se sviđa.
Pomul acela îmi place. Оно -р-----мо м--с--св---. О__ д___ т___ м_ с_ с_____ О-о д-в- т-м- м- с- с-и-а- -------------------------- Оно дрво тамо ми се свиђа. 0
O-o --vo tamo -i s---viđa. O__ d___ t___ m_ s_ s_____ O-o d-v- t-m- m- s- s-i-a- -------------------------- Ono drvo tamo mi se sviđa.
Piatra aceea îmi place. Ов-ј-к---- -вд---и--е------. О___ к____ о___ м_ с_ с_____ О-а- к-м-н о-д- м- с- с-и-а- ---------------------------- Овај камен овде ми се свиђа. 0
O--j k--e----d- mi-se svi--. O___ k____ o___ m_ s_ s_____ O-a- k-m-n o-d- m- s- s-i-a- ---------------------------- Ovaj kamen ovde mi se sviđa.
Parcul acela îmi place. О-а--па------о--- с- св--а. О___ п___ т___ м_ с_ с_____ О-а- п-р- т-м- м- с- с-и-а- --------------------------- Онај парк тамо ми се свиђа. 0
Ona-----k---m- -- se-sv---. O___ p___ t___ m_ s_ s_____ O-a- p-r- t-m- m- s- s-i-a- --------------------------- Onaj park tamo mi se sviđa.
Grădina aceea îmi place. Онај--рт--а-- -- с--свиђ-. О___ в__ т___ м_ с_ с_____ О-а- в-т т-м- м- с- с-и-а- -------------------------- Онај врт тамо ми се свиђа. 0
O--j -rt-t-m- mi -- svi--. O___ v__ t___ m_ s_ s_____ O-a- v-t t-m- m- s- s-i-a- -------------------------- Onaj vrt tamo mi se sviđa.
Florile acelea îmi plac. О--ј---е-----е--и-се с-иђа. О___ ц___ о___ м_ с_ с_____ О-а- ц-е- о-д- м- с- с-и-а- --------------------------- Овај цвет овде ми се свиђа. 0
O-aj -vet o--- ---se---iđa. O___ c___ o___ m_ s_ s_____ O-a- c-e- o-d- m- s- s-i-a- --------------------------- Ovaj cvet ovde mi se sviđa.
Mi se pare drăguţ. Мисл-м -а--- ле--. М_____ д_ ј_ л____ М-с-и- д- ј- л-п-. ------------------ Мислим да је лепо. 0
M-slim ------l-p-. M_____ d_ j_ l____ M-s-i- d- j- l-p-. ------------------ Mislim da je lepo.
Mi se pare interesant. М-с-им--а--е и-терес--т--. М_____ д_ ј_ и____________ М-с-и- д- ј- и-т-р-с-н-н-. -------------------------- Мислим да је интересантно. 0
Mi---m -a-je i--er---n-n-. M_____ d_ j_ i____________ M-s-i- d- j- i-t-r-s-n-n-. -------------------------- Mislim da je interesantno.
Mi se pare foarte frumos. Ми---------е -релепо. М_____ д_ ј_ п_______ М-с-и- д- ј- п-е-е-о- --------------------- Мислим да је прелепо. 0
Mi---m-da j- -rel--o. M_____ d_ j_ p_______ M-s-i- d- j- p-e-e-o- --------------------- Mislim da je prelepo.
Mi se pare urât. М---и--д- ј--р----. М_____ д_ ј_ р_____ М-с-и- д- ј- р-ж-о- ------------------- Мислим да је ружно. 0
Mi--i- d---- r----. M_____ d_ j_ r_____ M-s-i- d- j- r-ž-o- ------------------- Mislim da je ružno.
Mi se pare plictisitor. М-с-им д- је ---а---. М_____ д_ ј_ д_______ М-с-и- д- ј- д-с-д-о- --------------------- Мислим да је досадно. 0
M--l-- d--j---o-a-no. M_____ d_ j_ d_______ M-s-i- d- j- d-s-d-o- --------------------- Mislim da je dosadno.
Mi se pare groaznic. М---и--да----с-р----. М_____ д_ ј_ с_______ М-с-и- д- ј- с-р-ш-о- --------------------- Мислим да је страшно. 0
Mi-l---da----s---šn-. M_____ d_ j_ s_______ M-s-i- d- j- s-r-š-o- --------------------- Mislim da je strašno.

Limbi şi proverbe

În fiecare limbă, există proverbe. Proverbele reprezintă o parte importantă a identităţii naţionale. Prin intermediul proverbelor, descoperim valorile şi normele unei ţări. Forma lor este cunoscută de toţi şi definitivă, deci nu se poate modifica. Proverbele sunt mereu scurte şi la obiect. Adesea, acestea folosesc metafore. Numeroase proverbe deţin o structură poetică. Majoritatea proverbelor ne dau sfaturi asupra regulilor de bună purtare. Dar proverbele exercită de asemenea, în mod clar, o critică. Proverbele folosesc adesea stereotipuri. Este vorba de trăsături tipice ţărilor sau popoarelor. Proverbele au o tradiţie îndelungată. Aristotel le considera mici texte filosofice. În retorică şi literatură, ele reprezintă o figură de stil importantă. Ceea ce le face deosebite, este că sunt mereu de actualitate. În lingvistică, există o disciplină care le studiază. Există numeroase proverbe în mai multe limbi. Ele se pot chiar şi asemăna pe plan lexical. Aşadar, vorbitorii de limbi diferite folosesc aceleaşi cuvinte. Bellende Hunde beißen nicht, Perro que ladra no muerde. (GER-SP) Alte proverbe se aseamănă pe plan semantic. Adică acelaşi conţinut este redat prin alte cuvinte. Appeler un chat un chat, Dire pane al pane e vino al vino. (FR-IT) Astfel, proverbele ne ajută să înţelegem alte popoare şi alte culturi. Cele mai interesante proverbe sunt cele care se regăsesc în întreaga lume. Există ‘mari’ teme ale existenţei umane. Astfel, proverbele abordează experienţa universală. Ele arată că suntem cu toţii egali, indiferent de limba pe care o vorbim!
Știați?
Letona este membră a grupului estic al limbilor baltice. Limba este vorbită de mai mult de 2 milioane de oameni. Letona este foarte apropiată de lituaniană. Cu toate acestea, cele două limbi nu sunt foarte similare una cu alta. Se poate întâmpla ca lituaniana și letona să ducă spre rusă. Structura limbii letone este mai puțin arhaică comparativ cu lituaniana. Dar multe elemente antice pot fi încă găsite în cântecele și poeziile tradiționale. Acestea arată, de exemplu, relația lingvistică dintre letonă și latină. Vocabularul leton este construit într-o manieră foarte interesantă. Conține foarte multe cuvinte care vin din alte limbi. Printre acestea sunt germana, suedeza, rusa sau engleza. Unele cuvinte sunt create recent, pur și simplu fiindcă lipseau. Letona e scrisă cu alfabet latin și accentuată pe prima silabă. Gramatica are numeroase trăsături care nu există în alte limbi. Cu toate acestea, regulile lor sunt întotdeauna clare și distincte.