Dicționar de expresii

ro Propoziţii secundare cu că 1   »   sr Зависне реченице са да 1

91 [nouăzeci şi unu]

Propoziţii secundare cu că 1

Propoziţii secundare cu că 1

91 [деведесет и један]

91 [devedeset i jedan]

Зависне реченице са да 1

[Zavisne rečenice sa da 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Vremea va fi probabil mâine mai bună. Врем-----мо-д- с--ра --ти----е. В____ ћ_ м____ с____ б___ б____ В-е-е ћ- м-ж-а с-т-а б-т- б-љ-. ------------------------------- Време ће можда сутра бити боље. 0
V--me-c-e m--d----tr- --ti -olje. V____ ć_ m____ s____ b___ b_____ V-e-e c-e m-ž-a s-t-a b-t- b-l-e- --------------------------------- Vreme će možda sutra biti bolje.
De unde ştiţi asta? Од-----з--те то? О_____ з____ т__ О-а-л- з-а-е т-? ---------------- Одакле знате то? 0
Odakl--z-a-e--o? O_____ z____ t__ O-a-l- z-a-e t-? ---------------- Odakle znate to?
Sper că va fi mai bine. Ј- -е-н--ам -а-ћ- ---- --ље. Ј_ с_ н____ д_ ћ_ б___ б____ Ј- с- н-д-м д- ћ- б-т- б-љ-. ---------------------------- Ја се надам да ће бити боље. 0
J- s- na-am da-ć- b--i -olje. J_ s_ n____ d_ ć_ b___ b_____ J- s- n-d-m d- c-e b-t- b-l-e- ------------------------------ Ja se nadam da će biti bolje.
Vine sigur. О- д---зи -а-в----и---н-. О_ д_____ с_____ с_______ О- д-л-з- с-с-и- с-г-р-о- ------------------------- Он долази сасвим сигурно. 0
On-d-la-i s--vi- --gu--o. O_ d_____ s_____ s_______ O- d-l-z- s-s-i- s-g-r-o- ------------------------- On dolazi sasvim sigurno.
Este sigur? Да -и--- -- си--рно? Д_ л_ ј_ т_ с_______ Д- л- ј- т- с-г-р-о- -------------------- Да ли је то сигурно? 0
Da-l- je to--ig-rno? D_ l_ j_ t_ s_______ D- l- j- t- s-g-r-o- -------------------- Da li je to sigurno?
Ştiu că vine. Знам-да-он -----и. З___ д_ о_ д______ З-а- д- о- д-л-з-. ------------------ Знам да он долази. 0
Zn-m -a -- -o-azi. Z___ d_ o_ d______ Z-a- d- o- d-l-z-. ------------------ Znam da on dolazi.
Sigur sună. О- ћ- --гу-но -а-ва-и. О_ ћ_ с______ н_______ О- ћ- с-г-р-о н-з-а-и- ---------------------- Он ће сигурно назвати. 0
On--́e-sig---o naz-at-. O_ ć_ s______ n_______ O- c-e s-g-r-o n-z-a-i- ----------------------- On će sigurno nazvati.
Adevărat? С-ва-н-? С_______ С-в-р-о- -------- Стварно? 0
S--a---? S_______ S-v-r-o- -------- Stvarno?
Cred că el sună. Ја -е-ујем д--ће-на-в---. Ј_ в______ д_ ћ_ н_______ Ј- в-р-ј-м д- ћ- н-з-а-и- ------------------------- Ја верујем да ће назвати. 0
J- -er-je- d---́e --zv--i. J_ v______ d_ ć_ n_______ J- v-r-j-m d- c-e n-z-a-i- -------------------------- Ja verujem da će nazvati.
Vinul este cu siguranţă vechi. В-н---е -игу--- -т--о. В___ ј_ с______ с_____ В-н- ј- с-г-р-о с-а-о- ---------------------- Вино је сигурно старо. 0
Vin---e-s-g--no s-a--. V___ j_ s______ s_____ V-n- j- s-g-r-o s-a-o- ---------------------- Vino je sigurno staro.
Ştiţi asta exact? Зн-т- -- -о-с-гу-но? З____ л_ т_ с_______ З-а-е л- т- с-г-р-о- -------------------- Знате ли то сигурно? 0
Zna-- l---- s-gu-n-? Z____ l_ t_ s_______ Z-a-e l- t- s-g-r-o- -------------------- Znate li to sigurno?
Bănuiesc că este vechi. Ј- прет-ос-а--ам да -е --аро. Ј_ п____________ д_ ј_ с_____ Ј- п-е-п-с-а-љ-м д- ј- с-а-о- ----------------------------- Ја претпостављам да је старо. 0
J- -r-tp---a----m da -- --aro. J_ p_____________ d_ j_ s_____ J- p-e-p-s-a-l-a- d- j- s-a-o- ------------------------------ Ja pretpostavljam da je staro.
Şeful nostru arată bine. Н-ш--е- --бр- из-л---. Н__ ш__ д____ и_______ Н-ш ш-ф д-б-о и-г-е-а- ---------------------- Наш шеф добро изгледа. 0
N-- -ef--obr- i---e--. N__ š__ d____ i_______ N-š š-f d-b-o i-g-e-a- ---------------------- Naš šef dobro izgleda.
Credeţi? С-ат--те ли? С_______ л__ С-а-р-т- л-? ------------ Сматрате ли? 0
S-atrate-li? S_______ l__ S-a-r-t- l-? ------------ Smatrate li?
Cred că arată chiar foarte bine. Сма-рам да---к---л--доб-- ----е--. С______ д_ ч__ в___ д____ и_______ С-а-р-м д- ч-к в-л- д-б-о и-г-е-а- ---------------------------------- Сматрам да чак врло добро изгледа. 0
Sm--ram -a ča- vrl- d---o iz---da. S______ d_ č__ v___ d____ i_______ S-a-r-m d- č-k v-l- d-b-o i-g-e-a- ---------------------------------- Smatram da čak vrlo dobro izgleda.
Şeful are precis o prietenă. Ше- с-г--но -м- дев-ј--. Ш__ с______ и__ д_______ Ш-ф с-г-р-о и-а д-в-ј-у- ------------------------ Шеф сигурно има девојку. 0
Š---sig-r-- ima -e-o---. Š__ s______ i__ d_______ Š-f s-g-r-o i-a d-v-j-u- ------------------------ Šef sigurno ima devojku.
Credeţi cu adevărat? В------- ---с-ва---? В_______ л_ с_______ В-р-ј-т- л- с-в-р-о- -------------------- Верујете ли стварно? 0
Ve-u-et--li-s--ar-o? V_______ l_ s_______ V-r-j-t- l- s-v-r-o- -------------------- Verujete li stvarno?
Este foarte posibil să aibă o prietenă. Врло--е-м--у----а--м--де-о-ку. В___ ј_ м_____ д_ и__ д_______ В-л- ј- м-г-ћ- д- и-а д-в-ј-у- ------------------------------ Врло је могуће да има девојку. 0
Vr-o-je-m-guće -a-ima de-o-k-. V___ j_ m_____ d_ i__ d_______ V-l- j- m-g-c-e d- i-a d-v-j-u- ------------------------------- Vrlo je moguće da ima devojku.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Sârbă (1-100) MP3 Sârbă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba spaniolă

Limba spaniolă face parte din limbile lumii. Aceasta este limba maternă a mai mult de 380 de milioane de oameni. În plus, există mulți oameni care o vorbesc ca a doua limbă. Asta face ca spaniola să fie una dintre cele mai importante limbi din lume. De asemenea, ea este cea mai răspândită dintre toate limbile romanice. Vorbitorii de limbă spaniolă îşi numesc limba español sau castellano . Termenul c astellano dezvăluie originea limbii spaniole. Aceasta s-a dezvoltat de la limba vorbită în regiunea Castilia. Cei mai mulți spanioli au vorbit castellano încă din secolul al 16-lea. Astăzi, termenii español și castellano sunt folosiţi ca sinonime. Dar ei pot avea, de asemenea, o dimensiune politică. Spaniola a fost răspândită prin cucerire și colonizare. Spaniola este, de asemenea, vorbită în Africa de Vest și în Filipine. Dar cei mai mulți vorbitori de limbă spaniolă trăiesc în continentul american. În America Centrală și de Sud, spaniola este limba dominantă. Cu toate acestea, numărul de persoane vorbitoare de limbă spaniolă este, de asemenea, în creștere în Statele Unite ale Americii. Aproximativ 50 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii vorbesc spaniola. Mai mult decât în Spania! Spaniola de pe continentul american este diferită de spaniola europeană. Diferențele se găsesc cel mai mult în vocabular și gramatică. Pe continentul american, de exemplu, se folosește o formă diferită a timpului trecut. Există, de asemenea, multe diferențe în vocabular. Unele cuvinte sunt folosite doar pe continentul american, altele doar în Spania. Dar spaniola nu este chiar uniformă pe continentul american. Există mai multe diferienţe de spaniolă pe continentul american. După limba engleză, spaniola este limba străină cea mai învățată din întreaga lume. Iar aceasta poate fi învățată destul de repede. Ce mai așteptaţi? - ¡Vamos!