Dicționar de expresii

ro Small talk 3   »   sr Ћаскање 3

22 [douăzeci şi doi]

Small talk 3

Small talk 3

22 [двадесет и два]

22 [dvadeset i dva]

Ћаскање 3

[Ćaskanje 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Fumaţi? П--и-- --? П----- л-- П-ш-т- л-? ---------- Пушите ли? 0
Pu---e -i? P----- l-- P-š-t- l-? ---------- Pušite li?
Înainte da. Пре да. П-- д-- П-е д-. ------- Пре да. 0
Pre-d-. P-- d-- P-e d-. ------- Pre da.
Dar acum nu mai fumez. А-- с-----и-- не---ш-м. А-- с--- в--- н- п----- А-и с-д- в-ш- н- п-ш-м- ----------------------- Али сада више не пушим. 0
Al- -ad---i-e ne -uš--. A-- s--- v--- n- p----- A-i s-d- v-š- n- p-š-m- ----------------------- Ali sada više ne pušim.
Vă deranjează, dacă fumez? См--а----Вам --о -- п-ш-м? С---- л- В-- а-- ј- п----- С-е-а л- В-м а-о ј- п-ш-м- -------------------------- Смета ли Вам ако ја пушим? 0
S-et-----V-- ako-ja-p----? S---- l- V-- a-- j- p----- S-e-a l- V-m a-o j- p-š-m- -------------------------- Smeta li Vam ako ja pušim?
Nu, absolut deloc. Н-- ------т-о -е. Н-- а-------- н-- Н-, а-с-л-т-о н-. ----------------- Не, апсолутно не. 0
N-,--p-olut-----. N-- a-------- n-- N-, a-s-l-t-o n-. ----------------- Ne, apsolutno ne.
Asta nu mă deranjează. Не----т- м-. Н- с---- м-- Н- с-е-а м-. ------------ Не смета ми. 0
N- -m-ta m-. N- s---- m-- N- s-e-a m-. ------------ Ne smeta mi.
Beţi ceva? Х-ће-- -- -о-ит- н-што? Х----- л- п----- н----- Х-ћ-т- л- п-п-т- н-ш-о- ----------------------- Хоћете ли попити нешто? 0
H---e-e-l--pop--i--e--o? H------ l- p----- n----- H-c-e-e l- p-p-t- n-š-o- ------------------------ Hoćete li popiti nešto?
Un coniac? Ј-дан -о--к? Ј---- к----- Ј-д-н к-њ-к- ------------ Један коњак? 0
Jeda- ko-j--? J---- k------ J-d-n k-n-a-? ------------- Jedan konjak?
Nu, mai bine o bere. Не, р---је--ив-. Н-- р----- п---- Н-, р-д-ј- п-в-. ---------------- Не, радије пиво. 0
N-,----ij- ----. N-- r----- p---- N-, r-d-j- p-v-. ---------------- Ne, radije pivo.
Călătoriţi mult? П---ј--- ли много? П------- л- м----- П-т-ј-т- л- м-о-о- ------------------ Путујете ли много? 0
P-t-j-te l- ---go? P------- l- m----- P-t-j-t- l- m-o-o- ------------------ Putujete li mnogo?
Da, de obicei sunt călătorii de afaceri. Д-, ве--н---су т- пос--вна ----ва--. Д-- в------ с- т- п------- п-------- Д-, в-ћ-н-м с- т- п-с-о-н- п-т-в-њ-. ------------------------------------ Да, већином су то пословна путовања. 0
Da- v-c--no- -u----po-lov-- pu---an-a. D-- v------- s- t- p------- p--------- D-, v-c-i-o- s- t- p-s-o-n- p-t-v-n-a- -------------------------------------- Da, većinom su to poslovna putovanja.
Dar acum ne facem aici concediul. Али ---- -м- --д---а го--------д--ру. А-- с--- с-- о--- н- г------- о------ А-и с-д- с-о о-д- н- г-д-ш-е- о-м-р-. ------------------------------------- Али сада смо овде на годишњем одмору. 0
Ali s--a--m- o-----a-g-d-šnj-m-odmoru. A-- s--- s-- o--- n- g-------- o------ A-i s-d- s-o o-d- n- g-d-š-j-m o-m-r-. -------------------------------------- Ali sada smo ovde na godišnjem odmoru.
Ce căldură! Ка--а в--ћ-н-! К---- в------- К-к-а в-у-и-а- -------------- Каква врућина! 0
Ka--- -ruc----! K---- v-------- K-k-a v-u-́-n-! --------------- Kakva vrućina!
Da, astăzi este chiar foarte cald. Да,-дан---је-ствар-о -ру-е. Д-- д---- ј- с------ в----- Д-, д-н-с ј- с-в-р-о в-у-е- --------------------------- Да, данас је стварно вруће. 0
Da, -an-s--e stv-r-o-vruće. D-- d---- j- s------ v------ D-, d-n-s j- s-v-r-o v-u-́-. ---------------------------- Da, danas je stvarno vruće.
Să mergem pe balcon. Ха-де----а--а-к-н. Х------ н- б------ Х-ј-е-о н- б-л-о-. ------------------ Хајдемо на балкон. 0
H--de-o na----ko-. H------ n- b------ H-j-e-o n- b-l-o-. ------------------ Hajdemo na balkon.
Mâine facem aici o petrecere. Сутр--ће-о-де-б-ти за-а-а. С---- ћ- о--- б--- з------ С-т-а ћ- о-д- б-т- з-б-в-. -------------------------- Сутра ће овде бити забава. 0
Sut-a----------bit- za--va. S---- c-- o--- b--- z------ S-t-a c-e o-d- b-t- z-b-v-. --------------------------- Sutra će ovde biti zabava.
Veniţi şi dumneavoastră? Х-ћете ли-и Ви--о-и-? Х----- л- и В- д----- Х-ћ-т- л- и В- д-ћ-?- --------------------- Хоћете ли и Ви доћи?? 0
Ho--ete--i-i--- do-́i-? H------ l- i V- d------ H-c-e-e l- i V- d-c-i-? ----------------------- Hoćete li i Vi doći??
Da, şi noi suntem invitaţi. Да, -- --о т-к-ђе -о-в--и. Д-- м- с-- т----- п------- Д-, м- с-о т-к-ђ- п-з-а-и- -------------------------- Да, ми смо такође позвани. 0
Da- -i -mo-t-k-đe--oz---i. D-- m- s-- t----- p------- D-, m- s-o t-k-đ- p-z-a-i- -------------------------- Da, mi smo takođe pozvani.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbă şi scriere

Fiecare limbă serveşte ca mijloc de comunicare între oameni. Atunci când vorbim, exprimăm ceea ce gândim sau simţim. Când facem acest lucru, nu respectăm mereu regulile limbii noastre. Folosim propria noastră limbă, limba curentă. În limbajul scris, este diferit. Aici, găsim tot felul de reguli ale limbii. Limba noastră nu este o limbă adevărată decât prin scris. Astfel, limba devine vizibilă. De mii de ani, ştiinţa a fost transmisă prin scris. Iată de ce scrisul este fundamentul oricărei culturi dezvoltate. Prima scriere a fost inventată acum peste 5000 de ani. A fost scrierea cuneiformă a sumerienilor. Semnele erau inscripţionate pe tablete de argilă. Această scriere cuneiformă a fost folosită timp de trei mii de ani. Hieroglifele din Egiptul Antic au existat aproape tot la fel de mult. Nenumăraţi oameni de ştiinţă au studiat această scriere. Hieroglifele reprezintă un sistem de scriere relativ complicat. Dar a fost probabil inventat dintr-un motiv foarte simplu. Egiptul era, în acea vreme, un vast imperiu cu numeroşi locuitori. Viaţa cotidiană trebuia organizată, mai ales economia. Taxele şi contabilitatea trebuiau să fie administrate eficient. Egiptenii din Antichitate au dezvoltat propriile lor simboluri în acest sens. În schimb, sistemele de scriere alfabetică datează de pe vremea sumerienilor. Fiecare sistem de scriere relevă multe despre oamenii care îl utilizau. De altfel, fiecare naţiune deţine propriile caracteristici ale scrierii sale. Din păcate, arta scrierii de mână este pe cale de dispariţie. Tehnica modernă o face aproape neînsemnată. Aşadar: Nu doar vorbiţi, ci şi scrieţi!
Știați?
Kannada este o limbă ce face parte din grupul de limbi dravidiene. Aceste limbi sunt vorbite cu precădere în sudul Indiei. Kannada nu are nici o legătură cu limbile indo-ariene din nordul Indiei. Aproape 40 de milioane de oameni vorbesc kannada ca limbă nativă. Este recunoscută ca fiind una din cele 22 de limbi naționale ale Indiei. Kannada este o limbă aglutinantă. Aceasta înseamnă că funcțiunile gramatice sunt exprimate prin afixe. Limba se împarte în patru mari grupuri dialectale. Un dialect arată de unde vin vorbitorii săi. Suplimentar, clasa socială poate fi identificată pe baza limbii vorbite. Kannada vorbită și scrisă diferă una de alta. Precum multe alte limbi indiene, kannada are propriul său sistem de scriere. Acesta este un hibrid între scrierea silabică și cea alfabetică. Consistă din multe simboluri rotunde, care e un semn distinctiv propriu pentru sistemele de scriere indiană din sudul Indiei. E foarte plăcut să înveți aceste litere frumoase!