Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   sr Негација 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [шездесет и пет]

65 [šezdeset i pet]

Негација 2

[Negacija 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Sârbă Joaca Mai mult
Este scump inelul? Да ли-је прстен-ску-? Д_ л_ ј_ п_____ с____ Д- л- ј- п-с-е- с-у-? --------------------- Да ли је прстен скуп? 0
Da--- -e prsten -k-p? D_ l_ j_ p_____ s____ D- l- j- p-s-e- s-u-? --------------------- Da li je prsten skup?
Nu, nu costă decât o sută de Euro. Не--о- -о--а--а-о-с------ -в-а. Н__ о_ к____ с___ с______ е____ Н-, о- к-ш-а с-м- с-о-и-у е-р-. ------------------------------- Не, он кошта само стотину евра. 0
N-,--n-košta--a-- ---tin- --ra. N__ o_ k____ s___ s______ e____ N-, o- k-š-a s-m- s-o-i-u e-r-. ------------------------------- Ne, on košta samo stotinu evra.
Dar eu am numai cincizeci. Али-ј--и--м -ам- пед----. А__ ј_ и___ с___ п_______ А-и ј- и-а- с-м- п-д-с-т- ------------------------- Али ја имам само педесет. 0
A-- ja-ima--sa-- p--e-et. A__ j_ i___ s___ p_______ A-i j- i-a- s-m- p-d-s-t- ------------------------- Ali ja imam samo pedeset.
Eşti gata deja? Је---л----ћ го-ов-- г-товa? Ј___ л_ в__ г____ / г______ Ј-с- л- в-ћ г-т-в / г-т-в-? --------------------------- Јеси ли већ готов / готовa? 0
Je-i--i-v-c- ----- /---t---? J___ l_ v__ g____ / g______ J-s- l- v-c- g-t-v / g-t-v-? ---------------------------- Jesi li već gotov / gotova?
Nu, încă nu. Н-, --- не. Н__ ј__ н__ Н-, ј-ш н-. ----------- Не, још не. 0
N-- -o---e. N__ j__ n__ N-, j-š n-. ----------- Ne, još ne.
Dar imediat sunt gata. Ал- --м -с-ор- гот-- --го--ва. А__ с__ у_____ г____ / г______ А-и с-м у-к-р- г-т-в / г-т-в-. ------------------------------ Али сам ускоро готов / готова. 0
A-i-sa--us-----g--ov-/ g--ova. A__ s__ u_____ g____ / g______ A-i s-m u-k-r- g-t-v / g-t-v-. ------------------------------ Ali sam uskoro gotov / gotova.
Mai doreşti supă? Ж-лиш л--јо- -уп-? Ж____ л_ ј__ с____ Ж-л-ш л- ј-ш с-п-? ------------------ Желиш ли још супе? 0
Želiš-li jo- supe? Ž____ l_ j__ s____ Ž-l-š l- j-š s-p-? ------------------ Želiš li još supe?
Nu, nu mai doresc. Н---н--жели- -и-е. Н__ н_ ж____ в____ Н-, н- ж-л-м в-ш-. ------------------ Не, не желим више. 0
Ne- ---ž-l-- više. N__ n_ ž____ v____ N-, n- ž-l-m v-š-. ------------------ Ne, ne želim više.
Dar încă o îngheţată. А-и --ш ---а- с-ад---д. А__ ј__ ј____ с________ А-и ј-ш ј-д-н с-а-о-е-. ----------------------- Али још један сладолед. 0
A-i-j---je-----ladole-. A__ j__ j____ s________ A-i j-š j-d-n s-a-o-e-. ----------------------- Ali još jedan sladoled.
Locuieşti de mult timp aici? С-а-у--ш--- в-ћ--уго--в-е? С_______ л_ в__ д___ о____ С-а-у-е- л- в-ћ д-г- о-д-? -------------------------- Станујеш ли већ дуго овде? 0
Sta-uješ--i ve-- -ugo ovd-? S_______ l_ v__ d___ o____ S-a-u-e- l- v-c- d-g- o-d-? --------------------------- Stanuješ li već dugo ovde?
Nu, abia de o lună. Н-,--е- једа----се-. Н__ т__ ј____ м_____ Н-, т-к ј-д-н м-с-ц- -------------------- Не, тек један месец. 0
N-,--e- je-an ---ec. N__ t__ j____ m_____ N-, t-k j-d-n m-s-c- -------------------- Ne, tek jedan mesec.
Dar cunosc deja multe persoane. А-и --- -о-на-е- -ного-љу--. А__ в__ п_______ м____ љ____ А-и в-ћ п-з-а-е- м-о-о љ-д-. ---------------------------- Али већ познајем много људи. 0
A-i -eć--oz---em m---- l-ud-. A__ v__ p_______ m____ l_____ A-i v-c- p-z-a-e- m-o-o l-u-i- ------------------------------ Ali već poznajem mnogo ljudi.
Mergi mâine acasă? Пу--је---- с---а к--и? П______ л_ с____ к____ П-т-ј-ш л- с-т-а к-ћ-? ---------------------- Путујеш ли сутра кући? 0
P--u-eš-l- s--r---u-́i? P______ l_ s____ k____ P-t-j-š l- s-t-a k-c-i- ----------------------- Putuješ li sutra kući?
Nu, numai la sfârşit de săptămână. Н-----к з- -ик-нд. Н__ т__ з_ в______ Н-, т-к з- в-к-н-. ------------------ Не, тек за викенд. 0
N-, -ek----vi--n-. N__ t__ z_ v______ N-, t-k z- v-k-n-. ------------------ Ne, tek za vikend.
Dar mă întorc deja duminică. Ал- -е -раћ---в-ћ - --д--у. А__ с_ в_____ в__ у н______ А-и с- в-а-а- в-ћ у н-д-љ-. --------------------------- Али се враћам већ у недељу. 0
A-i-se vr----- v-c- - ---el--. A__ s_ v_____ v__ u n_______ A-i s- v-a-́-m v-c- u n-d-l-u- ------------------------------ Ali se vraćam već u nedelju.
Fiica ta este deja majoră? Д- ---је т-ој--ћерк--в----др---а? Д_ л_ ј_ т____ ћ____ в__ о_______ Д- л- ј- т-о-а ћ-р-а в-ћ о-р-с-а- --------------------------------- Да ли је твоја ћерка већ одрасла? 0
Da--i-je-t--j- -́--k- -e-́----as--? D_ l_ j_ t____ ć____ v__ o_______ D- l- j- t-o-a c-e-k- v-c- o-r-s-a- ----------------------------------- Da li je tvoja ćerka već odrasla?
Nu, are numai şaptesprezece ani. Не,---а-и-а --- -едамн-ест г-дин-. Н__ о__ и__ т__ с_________ г______ Н-, о-а и-а т-к с-д-м-а-с- г-д-н-. ---------------------------------- Не, она има тек седамнаест година. 0
Ne--on------tek----a-naest godi--. N__ o__ i__ t__ s_________ g______ N-, o-a i-a t-k s-d-m-a-s- g-d-n-. ---------------------------------- Ne, ona ima tek sedamnaest godina.
Dar are deja un prieten. А-- о-а---- -м- м-м-а. А__ о__ в__ и__ м_____ А-и о-а в-ћ и-а м-м-а- ---------------------- Али она већ има момка. 0
Al--on--v--- ima-mo-ka. A__ o__ v__ i__ m_____ A-i o-a v-c- i-a m-m-a- ----------------------- Ali ona već ima momka.

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.