Dicționar de expresii

ro În taxi   »   be У таксi

38 [treizeci şi opt]

În taxi

În taxi

38 [трыццаць восем]

38 [trytstsats’ vosem]

У таксi

U taksi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Chemaţi vă rog un taxi. В-клі-це---а-- --с--- та--i. В________ к___ л_____ т_____ В-к-і-ц-, к-л- л-с-а- т-к-i- ---------------------------- Выклічце, калі ласка, таксi. 0
V--l-c-tse, k-lі-la-ka,-taks-. V__________ k___ l_____ t_____ V-k-і-h-s-, k-l- l-s-a- t-k-i- ------------------------------ Vyklіchtse, kalі laska, taksi.
Cât costă până la gară? Кол-кі-каш-у--дае--ць д-----за--? К_____ к_____ д______ д_ в_______ К-л-к- к-ш-у- д-е-а-ь д- в-к-а-а- --------------------------------- Колькі каштуе даехаць да вакзала? 0
Kol’-і -a-h-u--d-e--a--- da v---al-? K_____ k______ d________ d_ v_______ K-l-k- k-s-t-e d-e-h-t-’ d- v-k-a-a- ------------------------------------ Kol’kі kashtue daekhats’ da vakzala?
Cât costă până la aeroport? Кол-кі каштуе --ех-ц- да-а-р----т-? К_____ к_____ д______ д_ а_________ К-л-к- к-ш-у- д-е-а-ь д- а-р-п-р-а- ----------------------------------- Колькі каштуе даехаць да аэрапорта? 0
K--’---k-s-t-e--ae-hat----a-a--a----a? K_____ k______ d________ d_ a_________ K-l-k- k-s-t-e d-e-h-t-’ d- a-r-p-r-a- -------------------------------------- Kol’kі kashtue daekhats’ da aeraporta?
Vă rog drept înainte. Ка-і л----- н-ўпр-ст. К___ л_____ н________ К-л- л-с-а- н-ў-р-с-. --------------------- Калі ласка, наўпрост. 0
Ka-і----ka,-n---ros-. K___ l_____ n________ K-l- l-s-a- n-u-r-s-. --------------------- Kalі laska, nauprost.
Vă rog aici la dreapta. Ка-і-лас-а,--ут-на-ра-а. К___ л_____ т__ н_______ К-л- л-с-а- т-т н-п-а-а- ------------------------ Калі ласка, тут направа. 0
Ka-- l--ka, --t--a---va. K___ l_____ t__ n_______ K-l- l-s-a- t-t n-p-a-a- ------------------------ Kalі laska, tut naprava.
Vă rog acolo la colţ la stânga. Кал--ла---,-т-м--- ---у на-ева. К___ л_____ т__ н_ р___ н______ К-л- л-с-а- т-м н- р-г- н-л-в-. ------------------------------- Калі ласка, там на рагу налева. 0
K-lі lask---ta- na----u----ev-. K___ l_____ t__ n_ r___ n______ K-l- l-s-a- t-m n- r-g- n-l-v-. ------------------------------- Kalі laska, tam na ragu naleva.
Mă grăbesc. Я-спяш--с-. Я с________ Я с-я-а-с-. ----------- Я спяшаюся. 0
Y- -py--h-yusy-. Y_ s____________ Y- s-y-s-a-u-y-. ---------------- Ya spyashayusya.
Am timp. У м-не -с---час. У м___ ё___ ч___ У м-н- ё-ц- ч-с- ---------------- У мяне ёсць час. 0
U-m-ane y--ts’ -has. U m____ y_____ c____ U m-a-e y-s-s- c-a-. -------------------- U myane yosts’ chas.
Vă rog să conduceţi mai încet. К-л- л---а, е--ь-е-------н-й. К___ л_____ е_____ п_________ К-л- л-с-а- е-з-ц- п-в-л-н-й- ----------------------------- Калі ласка, едзьце павольней. 0
K-l- -as-a, ---z--s- pav--’-ey. K___ l_____ y_______ p_________ K-l- l-s-a- y-d-’-s- p-v-l-n-y- ------------------------------- Kalі laska, yedz’tse pavol’ney.
Vă rog să opriţi aici. Калі-ласка--с-ы--ц- ту-. К___ л_____ с______ т___ К-л- л-с-а- с-ы-і-е т-т- ------------------------ Калі ласка, спыніце тут. 0
K-lі -a--a, --yn--se tu-. K___ l_____ s_______ t___ K-l- l-s-a- s-y-і-s- t-t- ------------------------- Kalі laska, spynіtse tut.
Aşteptaţi un moment vă rog. Па-а-а-це х--л-н--- -а-і-ласка. П________ х________ к___ л_____ П-ч-к-й-е х-і-і-к-, к-л- л-с-а- ------------------------------- Пачакайце хвілінку, калі ласка. 0
Pa-h--a-t-e k----іn--- k-l- l-s--. P__________ k_________ k___ l_____ P-c-a-a-t-e k-v-l-n-u- k-l- l-s-a- ---------------------------------- Pachakaytse khvіlіnku, kalі laska.
Mă întorc imediat. Я х-т-а --р----. Я х____ в_______ Я х-т-а в-р-у-я- ---------------- Я хутка вярнуся. 0
Y---h---a-v-a---sya. Y_ k_____ v_________ Y- k-u-k- v-a-n-s-a- -------------------- Ya khutka vyarnusya.
Vă rog să-mi daţi o chitanţă. Да--е---е--ка---лас--,---і-----ю. Д____ м___ к___ л_____ к_________ Д-й-е м-е- к-л- л-с-а- к-і-а-ц-ю- --------------------------------- Дайце мне, калі ласка, квітанцыю. 0
Da--s--mn---ka-і ---k-,-kvі---t-yyu. D_____ m___ k___ l_____ k___________ D-y-s- m-e- k-l- l-s-a- k-і-a-t-y-u- ------------------------------------ Daytse mne, kalі laska, kvіtantsyyu.
Nu am bani mărunţi. У-мя-- --ма д-об-з-. У м___ н___ д_______ У м-н- н-м- д-о-я-і- -------------------- У мяне няма дробязі. 0
U m-an--ny-ma--r--y-z-. U m____ n____ d________ U m-a-e n-a-a d-o-y-z-. ----------------------- U myane nyama drobyazі.
Este bine aşa, restul este pentru dumneavoastră. Усё н-р--ль-а- р---у-п---нь-е-с---. У__ н_________ р____ п_______ с____ У-ё н-р-а-ь-а- р-ш-у п-к-н-ц- с-б-. ----------------------------------- Усё нармальна, рэшту пакіньце сабе. 0
U---nar-al’-----esh---p--і-’-se --be. U__ n_________ r_____ p________ s____ U-e n-r-a-’-a- r-s-t- p-k-n-t-e s-b-. ------------------------------------- Use narmal’na, reshtu pakіn’tse sabe.
Duceţi-mă la această adresă. Адвя--це -я-е--к----л-ск-,-п- -э------р--е. А_______ м____ к___ л_____ п_ г____ а______ А-в-з-ц- м-н-, к-л- л-с-а- п- г-т-м а-р-с-. ------------------------------------------- Адвязіце мяне, калі ласка, па гэтым адрасе. 0
A-vy-zіt------n-, --lі la---, -----tym -d-ase. A_________ m_____ k___ l_____ p_ g____ a______ A-v-a-і-s- m-a-e- k-l- l-s-a- p- g-t-m a-r-s-. ---------------------------------------------- Advyazіtse myane, kalі laska, pa getym adrase.
Duceţi-mă la hotelul meu. Ад----це-мя-е,--а-і--а-ка, -а маёй--а-ц-----. А_______ м____ к___ л_____ д_ м___ г_________ А-в-з-ц- м-н-, к-л- л-с-а- д- м-ё- г-с-і-і-ы- --------------------------------------------- Адвязіце мяне, калі ласка, да маёй гасцініцы. 0
Advy---------an---kal----s--,-da---e- gast-і-іt--. A_________ m_____ k___ l_____ d_ m___ g___________ A-v-a-і-s- m-a-e- k-l- l-s-a- d- m-e- g-s-s-n-t-y- -------------------------------------------------- Advyazіtse myane, kalі laska, da maey gastsіnіtsy.
Duceţi-mă la ştrand. Ад-я-іце -я-е- -ал- -а-----на --я-. А_______ м____ к___ л_____ н_ п____ А-в-з-ц- м-н-, к-л- л-с-а- н- п-я-. ----------------------------------- Адвязіце мяне, калі ласка, на пляж. 0
A-v--zі-se --ane,-ka----as-a- ------az-. A_________ m_____ k___ l_____ n_ p______ A-v-a-і-s- m-a-e- k-l- l-s-a- n- p-y-z-. ---------------------------------------- Advyazіtse myane, kalі laska, na plyazh.

Geniile limbilor

Majoritatea oamenilor sunt fericiţi atunci când vorbesc o singură limbă străină. Dar există şi persoane care stăpânesc peste 70 de limbi. Aceste persoane vorbesc aceste limbi în mod coerent şi le scriu corect. Am putea spune că sunt hiperpoligloţi. Fenomenul multilingvismului este cunoscut de secole. Există mai multe rapoarte asupra unor oameni cu un astfel de talent. Încă nu a fost bine cercetat de unde provine această abilitate. Există diverse teorii ştiinţifice cu privire la acest lucru. Unii cred că creierul persoanelor multilingve este structurat diferit. Această diferență se observă mai ales în Centrul Broca. Vorbirea se formează în această parte a creierului. Celulele din această zonă sunt construite diferit la persoanele poliglote. Este posibil ca acesta să fie motivul pentru care ele procesează mai bine informaţiile. Cu toate acestea, nu există studii suplimentare pentru a confirma această teorie. Poate că ceea ce este decisiv este doar o motivație de excepţie. Copiii învață foarte repede limbi străine de la alți copii. Acest lucru se datorează faptului că ei vor să se integreze în joc. Ei doresc să devină o parte a grupului și de a comunica cu ceilalți. Acestea fiind spuse, succesul lor de învățare depinde de voința lor de a fi integraţi. O altă teorie presupune faptul că materia cerebrală se dezvoltă prin învățare. Astfel, cu cât învăţăm mai mult, cu atât învăţatul devine mai uşor. Limbile care sunt asemănătoare sunt mai uşor de învăţat. Deci, o persoană care vorbește daneză învață să vorbească suedeză sau norvegiană mai repede. Multe întrebări sunt încă fără răspuns. Ce este sigur, însă, este că inteligența nu joacă un rol în acest sens. Unii oameni vorbesc mai multe limbi, în ciuda inteligenței scăzute. Dar chiar și cel mai mare geniu lingvistic are nevoie de multă disciplină. Acest lucru este un pic mai reconfortant, nu?
Știați?
Rusa este printre limbile care domină piața cărților. Mari cărți din literatura mondială au fost scrise de autori ruși. De aceea există foarte multe cărți traduse din limba rusă. Rușii citesc cu plăcere noi texte, așa că traducătorii au mereu câte ceva de lucru. Rusa este limba nativă a peste 160 de milioane de oameni. Adițional, multe persoane din alte țări slavice vorbesc rusa. Asta face din rusă cea mai răspândită limbă din Europa. Aproape 280 de milioane de oameni vorbesc rusa în întreaga lume. Ca limbă slavică, de est, rusa este înrudită cu ucraineana și belarusa. Gramatica limbii ruse este structurată foarte sistematic. Asta este un avantaj pentru persoanele care gândesc analitic și logic. Rusa este o limbă care merită învățată! Rusa este o limbă importantă atât în știință, cât și în artă sau tehnologie. Și nu ar fi plăcut să poți citi faimoasele opere literare în forma lor originală?