Dicționar de expresii

ro În taxi   »   be У таксi

38 [treizeci şi opt]

În taxi

În taxi

38 [трыццаць восем]

38 [trytstsats’ vosem]

У таксi

[U taksi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Chemaţi vă rog un taxi. В---і--е,-к--і лас-а,-такс-. Выклічце, калі ласка, таксi. В-к-і-ц-, к-л- л-с-а- т-к-i- ---------------------------- Выклічце, калі ласка, таксi. 0
V------ts-- ---і la--a-----s-. Vyklіchtse, kalі laska, taksi. V-k-і-h-s-, k-l- l-s-a- t-k-i- ------------------------------ Vyklіchtse, kalі laska, taksi.
Cât costă până la gară? К------кашт-е-даеха-ь-д- в----ла? Колькі каштуе даехаць да вакзала? К-л-к- к-ш-у- д-е-а-ь д- в-к-а-а- --------------------------------- Колькі каштуе даехаць да вакзала? 0
Kol’kі--a--tue-daek--t---da va-za-a? Kol’kі kashtue daekhats’ da vakzala? K-l-k- k-s-t-e d-e-h-t-’ d- v-k-a-a- ------------------------------------ Kol’kі kashtue daekhats’ da vakzala?
Cât costă până la aeroport? К-л--і--а-ту----ех-ц- -а аэрапо--а? Колькі каштуе даехаць да аэрапорта? К-л-к- к-ш-у- д-е-а-ь д- а-р-п-р-а- ----------------------------------- Колькі каштуе даехаць да аэрапорта? 0
K--’-і-ka------dae-h-ts- -a--e---or--? Kol’kі kashtue daekhats’ da aeraporta? K-l-k- k-s-t-e d-e-h-t-’ d- a-r-p-r-a- -------------------------------------- Kol’kі kashtue daekhats’ da aeraporta?
Vă rog drept înainte. К-л- -а-к---н-ў-рос-. Калі ласка, наўпрост. К-л- л-с-а- н-ў-р-с-. --------------------- Калі ласка, наўпрост. 0
Ka-і-la-----na---os-. Kalі laska, nauprost. K-l- l-s-a- n-u-r-s-. --------------------- Kalі laska, nauprost.
Vă rog aici la dreapta. К-лі ла-к------ -а-р--а. Калі ласка, тут направа. К-л- л-с-а- т-т н-п-а-а- ------------------------ Калі ласка, тут направа. 0
Ka-і--a-k-,-t-t--a---v-. Kalі laska, tut naprava. K-l- l-s-a- t-t n-p-a-a- ------------------------ Kalі laska, tut naprava.
Vă rog acolo la colţ la stânga. К-----аск-,-т-- -а-ра-- -алев-. Калі ласка, там на рагу налева. К-л- л-с-а- т-м н- р-г- н-л-в-. ------------------------------- Калі ласка, там на рагу налева. 0
K--і ---ka, -am -a --g- -aleva. Kalі laska, tam na ragu naleva. K-l- l-s-a- t-m n- r-g- n-l-v-. ------------------------------- Kalі laska, tam na ragu naleva.
Mă grăbesc. Я спяш--с-. Я спяшаюся. Я с-я-а-с-. ----------- Я спяшаюся. 0
Ya --y----yu-y-. Ya spyashayusya. Y- s-y-s-a-u-y-. ---------------- Ya spyashayusya.
Am timp. У ---- ---ь-ч-с. У мяне ёсць час. У м-н- ё-ц- ч-с- ---------------- У мяне ёсць час. 0
U --a-- -o-ts- c--s. U myane yosts’ chas. U m-a-e y-s-s- c-a-. -------------------- U myane yosts’ chas.
Vă rog să conduceţi mai încet. К-----аска- е-зь-- -а---ь---. Калі ласка, едзьце павольней. К-л- л-с-а- е-з-ц- п-в-л-н-й- ----------------------------- Калі ласка, едзьце павольней. 0
K-l--la---- -e-z-t-- p--ol’n--. Kalі laska, yedz’tse pavol’ney. K-l- l-s-a- y-d-’-s- p-v-l-n-y- ------------------------------- Kalі laska, yedz’tse pavol’ney.
Vă rog să opriţi aici. К-лі-л-ска,------це---т. Калі ласка, спыніце тут. К-л- л-с-а- с-ы-і-е т-т- ------------------------ Калі ласка, спыніце тут. 0
K-l--l-s-----py-іt-e tut. Kalі laska, spynіtse tut. K-l- l-s-a- s-y-і-s- t-t- ------------------------- Kalі laska, spynіtse tut.
Aşteptaţi un moment vă rog. П--а--й-е-х-іл-нку, ---і ла-к-. Пачакайце хвілінку, калі ласка. П-ч-к-й-е х-і-і-к-, к-л- л-с-а- ------------------------------- Пачакайце хвілінку, калі ласка. 0
Pa--a---tse --v-----u- k--і laska. Pachakaytse khvіlіnku, kalі laska. P-c-a-a-t-e k-v-l-n-u- k-l- l-s-a- ---------------------------------- Pachakaytse khvіlіnku, kalі laska.
Mă întorc imediat. Я х--ка---р-у--. Я хутка вярнуся. Я х-т-а в-р-у-я- ---------------- Я хутка вярнуся. 0
Ya kh-t-- --a-nus-a. Ya khutka vyarnusya. Y- k-u-k- v-a-n-s-a- -------------------- Ya khutka vyarnusya.
Vă rog să-mi daţi o chitanţă. Дайце-м--- к--і ла--а--к--танц--. Дайце мне, калі ласка, квітанцыю. Д-й-е м-е- к-л- л-с-а- к-і-а-ц-ю- --------------------------------- Дайце мне, калі ласка, квітанцыю. 0
D-yts--m--, --lі-las-a, -v---n--y-u. Daytse mne, kalі laska, kvіtantsyyu. D-y-s- m-e- k-l- l-s-a- k-і-a-t-y-u- ------------------------------------ Daytse mne, kalі laska, kvіtantsyyu.
Nu am bani mărunţi. У--ян-------др-б--і. У мяне няма дробязі. У м-н- н-м- д-о-я-і- -------------------- У мяне няма дробязі. 0
U --------ama------a-і. U myane nyama drobyazі. U m-a-e n-a-a d-o-y-z-. ----------------------- U myane nyama drobyazі.
Este bine aşa, restul este pentru dumneavoastră. Усё нарм-----, ----- --кінь-- са-е. Усё нармальна, рэшту пакіньце сабе. У-ё н-р-а-ь-а- р-ш-у п-к-н-ц- с-б-. ----------------------------------- Усё нармальна, рэшту пакіньце сабе. 0
U-e -a-m-l---,-re-h-u p-k---tse--ab-. Use narmal’na, reshtu pakіn’tse sabe. U-e n-r-a-’-a- r-s-t- p-k-n-t-e s-b-. ------------------------------------- Use narmal’na, reshtu pakіn’tse sabe.
Duceţi-mă la această adresă. А--я-іце м-не,-к-лі-лас-а,----г-т-м-а---с-. Адвязіце мяне, калі ласка, па гэтым адрасе. А-в-з-ц- м-н-, к-л- л-с-а- п- г-т-м а-р-с-. ------------------------------------------- Адвязіце мяне, калі ласка, па гэтым адрасе. 0
A--y-z--s- -ya-e, k--- -a-k-,-p- ge--- -dras-. Advyazіtse myane, kalі laska, pa getym adrase. A-v-a-і-s- m-a-e- k-l- l-s-a- p- g-t-m a-r-s-. ---------------------------------------------- Advyazіtse myane, kalі laska, pa getym adrase.
Duceţi-mă la hotelul meu. А------- м---,-к----ла-ка- -а----- -асці----. Адвязіце мяне, калі ласка, да маёй гасцініцы. А-в-з-ц- м-н-, к-л- л-с-а- д- м-ё- г-с-і-і-ы- --------------------------------------------- Адвязіце мяне, калі ласка, да маёй гасцініцы. 0
A--y-zіtse-----e---a---l--ka---a -aey gas--і--t-y. Advyazіtse myane, kalі laska, da maey gastsіnіtsy. A-v-a-і-s- m-a-e- k-l- l-s-a- d- m-e- g-s-s-n-t-y- -------------------------------------------------- Advyazіtse myane, kalі laska, da maey gastsіnіtsy.
Duceţi-mă la ştrand. Ад--з--- -яне--ка-і-л-с-а, -а п-я-. Адвязіце мяне, калі ласка, на пляж. А-в-з-ц- м-н-, к-л- л-с-а- н- п-я-. ----------------------------------- Адвязіце мяне, калі ласка, на пляж. 0
A--y--і-se m---e,-ka-і l-s-a- na p---zh. Advyazіtse myane, kalі laska, na plyazh. A-v-a-і-s- m-a-e- k-l- l-s-a- n- p-y-z-. ---------------------------------------- Advyazіtse myane, kalі laska, na plyazh.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Geniile limbilor

Majoritatea oamenilor sunt fericiţi atunci când vorbesc o singură limbă străină. Dar există şi persoane care stăpânesc peste 70 de limbi. Aceste persoane vorbesc aceste limbi în mod coerent şi le scriu corect. Am putea spune că sunt hiperpoligloţi. Fenomenul multilingvismului este cunoscut de secole. Există mai multe rapoarte asupra unor oameni cu un astfel de talent. Încă nu a fost bine cercetat de unde provine această abilitate. Există diverse teorii ştiinţifice cu privire la acest lucru. Unii cred că creierul persoanelor multilingve este structurat diferit. Această diferență se observă mai ales în Centrul Broca. Vorbirea se formează în această parte a creierului. Celulele din această zonă sunt construite diferit la persoanele poliglote. Este posibil ca acesta să fie motivul pentru care ele procesează mai bine informaţiile. Cu toate acestea, nu există studii suplimentare pentru a confirma această teorie. Poate că ceea ce este decisiv este doar o motivație de excepţie. Copiii învață foarte repede limbi străine de la alți copii. Acest lucru se datorează faptului că ei vor să se integreze în joc. Ei doresc să devină o parte a grupului și de a comunica cu ceilalți. Acestea fiind spuse, succesul lor de învățare depinde de voința lor de a fi integraţi. O altă teorie presupune faptul că materia cerebrală se dezvoltă prin învățare. Astfel, cu cât învăţăm mai mult, cu atât învăţatul devine mai uşor. Limbile care sunt asemănătoare sunt mai uşor de învăţat. Deci, o persoană care vorbește daneză învață să vorbească suedeză sau norvegiană mai repede. Multe întrebări sunt încă fără răspuns. Ce este sigur, însă, este că inteligența nu joacă un rol în acest sens. Unii oameni vorbesc mai multe limbi, în ciuda inteligenței scăzute. Dar chiar și cel mai mare geniu lingvistic are nevoie de multă disciplină. Acest lucru este un pic mai reconfortant, nu?
Știați?
Rusa este printre limbile care domină piața cărților. Mari cărți din literatura mondială au fost scrise de autori ruși. De aceea există foarte multe cărți traduse din limba rusă. Rușii citesc cu plăcere noi texte, așa că traducătorii au mereu câte ceva de lucru. Rusa este limba nativă a peste 160 de milioane de oameni. Adițional, multe persoane din alte țări slavice vorbesc rusa. Asta face din rusă cea mai răspândită limbă din Europa. Aproape 280 de milioane de oameni vorbesc rusa în întreaga lume. Ca limbă slavică, de est, rusa este înrudită cu ucraineana și belarusa. Gramatica limbii ruse este structurată foarte sistematic. Asta este un avantaj pentru persoanele care gândesc analitic și logic. Rusa este o limbă care merită învățată! Rusa este o limbă importantă atât în știință, cât și în artă sau tehnologie. Și nu ar fi plăcut să poți citi faimoasele opere literare în forma lor originală?