Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   be Прыналежныя займеннікі 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шэсцьдзесят шэсць]

66 [shests’dzesyat shests’]

Прыналежныя займеннікі 1

[Prynalezhnyya zaymennіkі 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
eu – al meu я-–--ой я – м-- я – м-й ------- я – мой 0
y- – --y y- – m-- y- – m-y -------- ya – moy
Nu îmi găsesc cheile. Я -е з-а-од-у-свай----люч-. Я н- з------- с----- к----- Я н- з-а-о-ж- с-а-г- к-ю-а- --------------------------- Я не знаходжу свайго ключа. 0
Ya -e z--kho-z-u -v-yg--kl--ch-. Y- n- z--------- s----- k------- Y- n- z-a-h-d-h- s-a-g- k-y-c-a- -------------------------------- Ya ne znakhodzhu svaygo klyucha.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Я -- --ах-д-у -в--г- біл--а. Я н- з------- с----- б------ Я н- з-а-о-ж- с-а-г- б-л-т-. ---------------------------- Я не знаходжу свайго білета. 0
Ya------ak--dzh- s-aygo -іlet-. Y- n- z--------- s----- b------ Y- n- z-a-h-d-h- s-a-g- b-l-t-. ------------------------------- Ya ne znakhodzhu svaygo bіleta.
tu – al tău ты-– ---й т- – т--- т- – т-о- --------- ты – твой 0
ty-– tvoy t- – t--- t- – t-o- --------- ty – tvoy
Ţi-ai găsit cheile? Ты--н-йш-- св-----юч? Т- з------ с--- к---- Т- з-а-ш-ў с-о- к-ю-? --------------------- Ты знайшоў свой ключ? 0
Ty-zna-sho----o- kly-c-? T- z------- s--- k------ T- z-a-s-o- s-o- k-y-c-? ------------------------ Ty znayshou svoy klyuch?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Т- --а-ш-ў сво--б-л-т? Т- з------ с--- б----- Т- з-а-ш-ў с-о- б-л-т- ---------------------- Ты знайшоў свой білет? 0
T- -n-yshou-s-o----le-? T- z------- s--- b----- T- z-a-s-o- s-o- b-l-t- ----------------------- Ty znayshou svoy bіlet?
el – al lui ён---я-о ё- – я-- ё- – я-о -------- ён – яго 0
e- --y-go e- – y--- e- – y-g- --------- en – yago
Ştii unde sunt cheile lui? Ты ве-а-ш- д-- я------ч? Т- в------ д-- я-- к---- Т- в-д-е-, д-е я-о к-ю-? ------------------------ Ты ведаеш, дзе яго ключ? 0
Ty v-d-e-h--dz--ya-- -lyuch? T- v------- d-- y--- k------ T- v-d-e-h- d-e y-g- k-y-c-? ---------------------------- Ty vedaesh, dze yago klyuch?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ты ------, дзе яго----ет? Т- в------ д-- я-- б----- Т- в-д-е-, д-е я-о б-л-т- ------------------------- Ты ведаеш, дзе яго білет? 0
T--v-da-s-, --e y-g- -і---? T- v------- d-- y--- b----- T- v-d-e-h- d-e y-g- b-l-t- --------------------------- Ty vedaesh, dze yago bіlet?
ea – al ei ян----яе я-- – я- я-а – я- -------- яна – яе 0
yan- - ya-e y--- – y--- y-n- – y-y- ----------- yana – yaye
Banii ei au dispărut. Я- -----------л-. Я- г---- п------- Я- г-о-ы п-а-а-і- ----------------- Яе грошы прапалі. 0
Yay---r-s-y prapa-і. Y--- g----- p------- Y-y- g-o-h- p-a-a-і- -------------------- Yaye groshy prapalі.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. І-яе -р-ды---я---р-ка-та--ама-пра--л-. І я- к-------- к----- т------ п------- І я- к-э-ы-н-я к-р-к- т-к-а-а п-а-а-а- -------------------------------------- І яе крэдытная картка таксама прапала. 0
І ------r--y---ya k-r-ka-ta-s--a--r-p-la. І y--- k--------- k----- t------ p------- І y-y- k-e-y-n-y- k-r-k- t-k-a-a p-a-a-a- ----------------------------------------- І yaye kredytnaya kartka taksama prapala.
noi – al nostru м--–--аш м- – н-- м- – н-ш -------- мы – наш 0
my - -a-h m- – n--- m- – n-s- --------- my – nash
Bunicul nostru este bolnav. Наш-дзяд-л--хв-р-. Н-- д------ х----- Н-ш д-я-у-я х-о-ы- ------------------ Наш дзядуля хворы. 0
N-sh --yadul----h--r-. N--- d-------- k------ N-s- d-y-d-l-a k-v-r-. ---------------------- Nash dzyadulya khvory.
Bunica noastră este sănătoasă. На-а--а-уля-здар----. Н--- б----- з-------- Н-ш- б-б-л- з-а-о-а-. --------------------- Наша бабуля здаровая. 0
Nash- --buly-----ro---a. N---- b------ z--------- N-s-a b-b-l-a z-a-o-a-a- ------------------------ Nasha babulya zdarovaya.
voi – al vostru в----в-ш в- – в-- в- – в-ш -------- вы – ваш 0
vy –-v--h v- – v--- v- – v-s- --------- vy – vash
Copii, unde este tăticul vostru? Дз-ц-,--з- ва- тата? Д----- д-- в-- т---- Д-е-і- д-е в-ш т-т-? -------------------- Дзеці, дзе ваш тата? 0
D--t-і,-dze----- t---? D------ d-- v--- t---- D-e-s-, d-e v-s- t-t-? ---------------------- Dzetsі, dze vash tata?
Copii, unde este mămica voastră? Дз--і--дзе -а-а--а--? Д----- д-- в--- м---- Д-е-і- д-е в-ш- м-м-? --------------------- Дзеці, дзе ваша мама? 0
Dz--s-,--ze -ash- m-m-? D------ d-- v---- m---- D-e-s-, d-e v-s-a m-m-? ----------------------- Dzetsі, dze vasha mama?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.