Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   be Прыналежныя займеннікі 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [шэсцьдзесят шэсць]

66 [shests’dzesyat shests’]

Прыналежныя займеннікі 1

Prynalezhnyya zaymennіkі 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
eu – al meu я - -ой я – м__ я – м-й ------- я – мой 0
y- ---oy y_ – m__ y- – m-y -------- ya – moy
Nu îmi găsesc cheile. Я н--з-а----у--вайго--л--а. Я н_ з_______ с_____ к_____ Я н- з-а-о-ж- с-а-г- к-ю-а- --------------------------- Я не знаходжу свайго ключа. 0
Ya--e-z-ak-odzh- ---ygo kl-ucha. Y_ n_ z_________ s_____ k_______ Y- n- z-a-h-d-h- s-a-g- k-y-c-a- -------------------------------- Ya ne znakhodzhu svaygo klyucha.
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Я--- зн-----у сва--- б---т-. Я н_ з_______ с_____ б______ Я н- з-а-о-ж- с-а-г- б-л-т-. ---------------------------- Я не знаходжу свайго білета. 0
Ya ne--na-h-d----sva-go bіl---. Y_ n_ z_________ s_____ b______ Y- n- z-a-h-d-h- s-a-g- b-l-t-. ------------------------------- Ya ne znakhodzhu svaygo bіleta.
tu – al tău ты-- т-ой т_ – т___ т- – т-о- --------- ты – твой 0
ty-- tv-y t_ – t___ t- – t-o- --------- ty – tvoy
Ţi-ai găsit cheile? Ты-зн--ш-- с-о---л-ч? Т_ з______ с___ к____ Т- з-а-ш-ў с-о- к-ю-? --------------------- Ты знайшоў свой ключ? 0
Ty --a-s--u-s-oy-k-yuch? T_ z_______ s___ k______ T- z-a-s-o- s-o- k-y-c-? ------------------------ Ty znayshou svoy klyuch?
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? Т- -н-йшо--с--й---лет? Т_ з______ с___ б_____ Т- з-а-ш-ў с-о- б-л-т- ---------------------- Ты знайшоў свой білет? 0
T--z--ys--- s----bі--t? T_ z_______ s___ b_____ T- z-a-s-o- s-o- b-l-t- ----------------------- Ty znayshou svoy bіlet?
el – al lui ён --я-о ё_ – я__ ё- – я-о -------- ён – яго 0
e- – ya-o e_ – y___ e- – y-g- --------- en – yago
Ştii unde sunt cheile lui? Т--ве--еш,-дз--яго--л-ч? Т_ в______ д__ я__ к____ Т- в-д-е-, д-е я-о к-ю-? ------------------------ Ты ведаеш, дзе яго ключ? 0
T- v-da---,-dze --g--kl--ch? T_ v_______ d__ y___ k______ T- v-d-e-h- d-e y-g- k-y-c-? ---------------------------- Ty vedaesh, dze yago klyuch?
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Ты-в---еш- --е -го б---т? Т_ в______ д__ я__ б_____ Т- в-д-е-, д-е я-о б-л-т- ------------------------- Ты ведаеш, дзе яго білет? 0
Ty v-d--sh- d-e ---- ---et? T_ v_______ d__ y___ b_____ T- v-d-e-h- d-e y-g- b-l-t- --------------------------- Ty vedaesh, dze yago bіlet?
ea – al ei я-- --яе я__ – я_ я-а – я- -------- яна – яе 0
y-n- –-y-ye y___ – y___ y-n- – y-y- ----------- yana – yaye
Banii ei au dispărut. Яе--рошы--рап-л-. Я_ г____ п_______ Я- г-о-ы п-а-а-і- ----------------- Яе грошы прапалі. 0
Y-----ro--y----p---. Y___ g_____ p_______ Y-y- g-o-h- p-a-a-і- -------------------- Yaye groshy prapalі.
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. І-я- -р-----ая----т-а та-с-м-----па--. І я_ к________ к_____ т______ п_______ І я- к-э-ы-н-я к-р-к- т-к-а-а п-а-а-а- -------------------------------------- І яе крэдытная картка таксама прапала. 0
І y-ye -re-y------ka-tk- t---am--p---a-a. І y___ k_________ k_____ t______ p_______ І y-y- k-e-y-n-y- k-r-k- t-k-a-a p-a-a-a- ----------------------------------------- І yaye kredytnaya kartka taksama prapala.
noi – al nostru м- - --ш м_ – н__ м- – н-ш -------- мы – наш 0
my-–--ash m_ – n___ m- – n-s- --------- my – nash
Bunicul nostru este bolnav. На- --яд--- --ор-. Н__ д______ х_____ Н-ш д-я-у-я х-о-ы- ------------------ Наш дзядуля хворы. 0
Na-- ----d---a khv-ry. N___ d________ k______ N-s- d-y-d-l-a k-v-r-. ---------------------- Nash dzyadulya khvory.
Bunica noastră este sănătoasă. На-а баб--я-зд-р----. Н___ б_____ з________ Н-ш- б-б-л- з-а-о-а-. --------------------- Наша бабуля здаровая. 0
N--h- b-b---a---a-ova-a. N____ b______ z_________ N-s-a b-b-l-a z-a-o-a-a- ------------------------ Nasha babulya zdarovaya.
voi – al vostru в--– в-ш в_ – в__ в- – в-ш -------- вы – ваш 0
vy - va-h v_ – v___ v- – v-s- --------- vy – vash
Copii, unde este tăticul vostru? Д-ец---дз--ва- та--? Д_____ д__ в__ т____ Д-е-і- д-е в-ш т-т-? -------------------- Дзеці, дзе ваш тата? 0
D-e-s----z--v-sh-t-t-? D______ d__ v___ t____ D-e-s-, d-e v-s- t-t-? ---------------------- Dzetsі, dze vash tata?
Copii, unde este mămica voastră? Дзец----з- -а-а--ама? Д_____ д__ в___ м____ Д-е-і- д-е в-ш- м-м-? --------------------- Дзеці, дзе ваша мама? 0
Dzet-і, d-- ----a-m---? D______ d__ v____ m____ D-e-s-, d-e v-s-a m-m-? ----------------------- Dzetsі, dze vasha mama?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bielorusă (1-100) MP3 Bielorusă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.