Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   be Прошлы час 3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83 [восемдзесят тры]

83 [vosemdzesyat try]

Прошлы час 3

[Proshly chas 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
a vorbi la telefon т--еф--а---ь т----------- т-л-ф-н-в-ц- ------------ тэлефанаваць 0
t-lefan-vat-’ t------------ t-l-f-n-v-t-’ ------------- telefanavats’
Am vorbit la telefon. Я----е------ў-/ тэ-е-ан-ва--. Я т---------- / т------------ Я т-л-ф-н-в-ў / т-л-ф-н-в-л-. ----------------------------- Я тэлефанаваў / тэлефанавала. 0
Ya ----f---va- - -elef--avala. Y- t---------- / t------------ Y- t-l-f-n-v-u / t-l-f-n-v-l-. ------------------------------ Ya telefanavau / telefanavala.
Am vorbit tot timpul la telefon. Я ------ча--т--е---ав-- /--элеф--а-ала. Я ў---- ч-- т---------- / т------------ Я ў-е-ь ч-с т-л-ф-н-в-ў / т-л-ф-н-в-л-. --------------------------------------- Я ўвесь час тэлефанаваў / тэлефанавала. 0
Ya uv-s’-ch-- -e-ef-na-a--/ -------a-ala. Y- u---- c--- t---------- / t------------ Y- u-e-’ c-a- t-l-f-n-v-u / t-l-f-n-v-l-. ----------------------------------------- Ya uves’ chas telefanavau / telefanavala.
a întreba п---ць п----- п-т-ц- ------ пытаць 0
p--a-s’ p------ p-t-t-’ ------- pytats’
Am întrebat. Я -ыта--/ п--ал-. Я п---- / п------ Я п-т-ў / п-т-л-. ----------------- Я пытаў / пытала. 0
Y- pyt-----py--la. Y- p---- / p------ Y- p-t-u / p-t-l-. ------------------ Ya pytau / pytala.
Am întrebat întotdeauna. Я--ве-ь -а- пыт---- п-та--. Я ў---- ч-- п---- / п------ Я ў-е-ь ч-с п-т-ў / п-т-л-. --------------------------- Я ўвесь час пытаў / пытала. 0
Ya u--s’-ch-------- / -yt---. Y- u---- c--- p---- / p------ Y- u-e-’ c-a- p-t-u / p-t-l-. ----------------------------- Ya uves’ chas pytau / pytala.
a povesti а-а-яда-ь а-------- а-а-я-а-ь --------- апавядаць 0
ap--yada-s’ a---------- a-a-y-d-t-’ ----------- apavyadats’
Am povestit. Я ап--яд-ў / -п-в-д-ла. Я а------- / а--------- Я а-а-я-а- / а-а-я-а-а- ----------------------- Я апавядаў / апавядала. 0
Ya-a----ad-u /---av--d-la. Y- a-------- / a---------- Y- a-a-y-d-u / a-a-y-d-l-. -------------------------- Ya apavyadau / apavyadala.
Am povestit toată povestea. Я-ра-п---ў - ра-п---ла ус--/-ўс---і-то---. Я р------- / р-------- у-- / ў-- г-------- Я р-с-а-ё- / р-с-я-а-а у-ю / ў-ю г-с-о-ы-. ------------------------------------------ Я распавёў / распявала усю / ўсю гісторыю. 0
Ya--aspave- - rasp--v-l- -sy--- ---- -і-t-ryy-. Y- r------- / r--------- u--- / u--- g--------- Y- r-s-a-e- / r-s-y-v-l- u-y- / u-y- g-s-o-y-u- ----------------------------------------------- Ya raspaveu / raspyavala usyu / usyu gіstoryyu.
a învăţa в-ч---а в------ в-ч-ц-а ------- вучыцца 0
v-chytst-a v--------- v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
Am învăţat. Я вучы----/ -у------. Я в------ / в-------- Я в-ч-ў-я / в-ч-л-с-. --------------------- Я вучыўся / вучылася. 0
Ya -u---u--a-/--u-hy-as-a. Y- v-------- / v---------- Y- v-c-y-s-a / v-c-y-a-y-. -------------------------- Ya vuchyusya / vuchylasya.
Am învăţat toată seara. Я ву-ыўся---вучы--с- -ве-- --ч-р. Я в------ / в------- ў---- в----- Я в-ч-ў-я / в-ч-л-с- ў-е-ь в-ч-р- --------------------------------- Я вучыўся / вучылася ўвесь вечар. 0
Ya -----u----/-v--h--asya--ves- -e-h-r. Y- v-------- / v--------- u---- v------ Y- v-c-y-s-a / v-c-y-a-y- u-e-’ v-c-a-. --------------------------------------- Ya vuchyusya / vuchylasya uves’ vechar.
a lucra п--ца--ць п-------- п-а-а-а-ь --------- працаваць 0
p--t-ava--’ p---------- p-a-s-v-t-’ ----------- pratsavats’
Am lucrat. Я-п-а-аваў---пр-цав--а. Я п------- / п--------- Я п-а-а-а- / п-а-а-а-а- ----------------------- Я працаваў / працавала. 0
Y-----ts--au --p---sava-a. Y- p-------- / p---------- Y- p-a-s-v-u / p-a-s-v-l-. -------------------------- Ya pratsavau / pratsavala.
Am lucrat toată ziua. Я-п--цаваў - пра--ва-- -в--ь дзень. Я п------- / п-------- у---- д----- Я п-а-а-а- / п-а-а-а-а у-е-ь д-е-ь- ----------------------------------- Я працаваў / працавала увесь дзень. 0
Ya -r--sa-------r-ts-v-l- -v--- dze--. Y- p-------- / p--------- u---- d----- Y- p-a-s-v-u / p-a-s-v-l- u-e-’ d-e-’- -------------------------------------- Ya pratsavau / pratsavala uves’ dzen’.
a mânca е--і е--- е-ц- ---- есці 0
est-і e---- e-t-і ----- estsі
Am mâncat. Я-еў---ел-. Я е- / е--- Я е- / е-а- ----------- Я еў / ела. 0
Ya------ y-la. Y- y-- / y---- Y- y-u / y-l-. -------------- Ya yeu / yela.
Am mâncat toată mâncarea. Я-з’еў / з-е-----ю-/ ў-ю еж-. Я з--- / з---- у-- / ў-- е--- Я з-е- / з-е-а у-ю / ў-ю е-у- ----------------------------- Я з’еў / з’ела усю / ўсю ежу. 0
Y--z-e--/ ----- --y- / ---- -e---. Y- z--- / z---- u--- / u--- y----- Y- z-e- / z-e-a u-y- / u-y- y-z-u- ---------------------------------- Ya z’eu / z’ela usyu / usyu yezhu.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!