Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   be Прошлы час 3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83 [восемдзесят тры]

83 [vosemdzesyat try]

Прошлы час 3

[Proshly chas 3]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
a vorbi la telefon тэ---а--в-ць т___________ т-л-ф-н-в-ц- ------------ тэлефанаваць 0
t--ef-n-vat-’ t____________ t-l-f-n-v-t-’ ------------- telefanavats’
Am vorbit la telefon. Я -эл-ф---в------элеф-н--ал-. Я т__________ / т____________ Я т-л-ф-н-в-ў / т-л-ф-н-в-л-. ----------------------------- Я тэлефанаваў / тэлефанавала. 0
Ya -----a-a-au - t--e-anav-la. Y_ t__________ / t____________ Y- t-l-f-n-v-u / t-l-f-n-v-l-. ------------------------------ Ya telefanavau / telefanavala.
Am vorbit tot timpul la telefon. Я --есь--а--т--ефан---- - -эл-ф--а-а-а. Я ў____ ч__ т__________ / т____________ Я ў-е-ь ч-с т-л-ф-н-в-ў / т-л-ф-н-в-л-. --------------------------------------- Я ўвесь час тэлефанаваў / тэлефанавала. 0
Ya uve-’ c-as-te-efana--u / te-e-a-a----. Y_ u____ c___ t__________ / t____________ Y- u-e-’ c-a- t-l-f-n-v-u / t-l-f-n-v-l-. ----------------------------------------- Ya uves’ chas telefanavau / telefanavala.
a întreba п-т-ць п_____ п-т-ц- ------ пытаць 0
pytat-’ p______ p-t-t-’ ------- pytats’
Am întrebat. Я п---ў ----т---. Я п____ / п______ Я п-т-ў / п-т-л-. ----------------- Я пытаў / пытала. 0
Y- --t-u-- pyta--. Y_ p____ / p______ Y- p-t-u / p-t-l-. ------------------ Ya pytau / pytala.
Am întrebat întotdeauna. Я -ве-ь---с п-т-ў-/ --т--а. Я ў____ ч__ п____ / п______ Я ў-е-ь ч-с п-т-ў / п-т-л-. --------------------------- Я ўвесь час пытаў / пытала. 0
Ya -v------a- -yta-----yt--a. Y_ u____ c___ p____ / p______ Y- u-e-’ c-a- p-t-u / p-t-l-. ----------------------------- Ya uves’ chas pytau / pytala.
a povesti а-авяда-ь а________ а-а-я-а-ь --------- апавядаць 0
a--vy--a-s’ a__________ a-a-y-d-t-’ ----------- apavyadats’
Am povestit. Я--пав-даў / --ав-да-а. Я а_______ / а_________ Я а-а-я-а- / а-а-я-а-а- ----------------------- Я апавядаў / апавядала. 0
Y- -pavy--a--- a-av----la. Y_ a________ / a__________ Y- a-a-y-d-u / a-a-y-d-l-. -------------------------- Ya apavyadau / apavyadala.
Am povestit toată povestea. Я р-сп-в-ў-- рас-----а --ю-/ ў-- г--т-р-ю. Я р_______ / р________ у__ / ў__ г________ Я р-с-а-ё- / р-с-я-а-а у-ю / ў-ю г-с-о-ы-. ------------------------------------------ Я распавёў / распявала усю / ўсю гісторыю. 0
Y- -aspav-- / -as--a---- --y----usy- -іs--r-yu. Y_ r_______ / r_________ u___ / u___ g_________ Y- r-s-a-e- / r-s-y-v-l- u-y- / u-y- g-s-o-y-u- ----------------------------------------------- Ya raspaveu / raspyavala usyu / usyu gіstoryyu.
a învăţa вуч-ц-а в______ в-ч-ц-а ------- вучыцца 0
vu-hy--t-a v_________ v-c-y-s-s- ---------- vuchytstsa
Am învăţat. Я---ч--ся /---чыл--я. Я в______ / в________ Я в-ч-ў-я / в-ч-л-с-. --------------------- Я вучыўся / вучылася. 0
Y-----hy--y- --v--hyl---a. Y_ v________ / v__________ Y- v-c-y-s-a / v-c-y-a-y-. -------------------------- Ya vuchyusya / vuchylasya.
Am învăţat toată seara. Я---чы-ся-/ -у----ся---е-ь-в----. Я в______ / в_______ ў____ в_____ Я в-ч-ў-я / в-ч-л-с- ў-е-ь в-ч-р- --------------------------------- Я вучыўся / вучылася ўвесь вечар. 0
Ya--u-hy--y--/ --c-y-as-a uv-s’-v--h--. Y_ v________ / v_________ u____ v______ Y- v-c-y-s-a / v-c-y-a-y- u-e-’ v-c-a-. --------------------------------------- Ya vuchyusya / vuchylasya uves’ vechar.
a lucra прац-в--ь п________ п-а-а-а-ь --------- працаваць 0
p---s-va-s’ p__________ p-a-s-v-t-’ ----------- pratsavats’
Am lucrat. Я п-ац-в-- /---ац-в---. Я п_______ / п_________ Я п-а-а-а- / п-а-а-а-а- ----------------------- Я працаваў / працавала. 0
Y- pr-t----- / p--t-av--a. Y_ p________ / p__________ Y- p-a-s-v-u / p-a-s-v-l-. -------------------------- Ya pratsavau / pratsavala.
Am lucrat toată ziua. Я--ра-а-а--/-пра----л--у---ь ----ь. Я п_______ / п________ у____ д_____ Я п-а-а-а- / п-а-а-а-а у-е-ь д-е-ь- ----------------------------------- Я працаваў / працавала увесь дзень. 0
Ya p-a----a--/ -r-tsa-a-a-u---- d--n’. Y_ p________ / p_________ u____ d_____ Y- p-a-s-v-u / p-a-s-v-l- u-e-’ d-e-’- -------------------------------------- Ya pratsavau / pratsavala uves’ dzen’.
a mânca есці е___ е-ц- ---- есці 0
es-sі e____ e-t-і ----- estsі
Am mâncat. Я--ў---е-а. Я е_ / е___ Я е- / е-а- ----------- Я еў / ела. 0
Ya-ye--/-ye-a. Y_ y__ / y____ Y- y-u / y-l-. -------------- Ya yeu / yela.
Am mâncat toată mâncarea. Я-з-е-------ла-------ў---е--. Я з___ / з____ у__ / ў__ е___ Я з-е- / з-е-а у-ю / ў-ю е-у- ----------------------------- Я з’еў / з’ела усю / ўсю ежу. 0
Ya-z--------e-- us-u-/ -s-- y-zh-. Y_ z___ / z____ u___ / u___ y_____ Y- z-e- / z-e-a u-y- / u-y- y-z-u- ---------------------------------- Ya z’eu / z’ela usyu / usyu yezhu.

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!