Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   be нечага хацець

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [семдзесят]

70 [semdzesyat]

нечага хацець

[nechaga khatsets’]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Х-чац- куры-ь? Х----- к------ Х-ч-ц- к-р-ц-? -------------- Хочаце курыць? 0
K---ha--e -u-----? K-------- k------- K-o-h-t-e k-r-t-’- ------------------ Khochatse kuryts’?
Doriţi să dansaţi? Х-ча-е -ата--аваць? Х----- п----------- Х-ч-ц- п-т-н-а-а-ь- ------------------- Хочаце патанцаваць? 0
K---h---e p-t---sav----? K-------- p------------- K-o-h-t-e p-t-n-s-v-t-’- ------------------------ Khochatse patantsavats’?
Doriţi să mergeţi la plimbare? Хоч--- --аг----ца? Х----- п---------- Х-ч-ц- п-а-у-я-ц-? ------------------ Хочаце прагуляцца? 0
Kh-c-a--e pra-u-ya---sa? K-------- p------------- K-o-h-t-e p-a-u-y-t-t-a- ------------------------ Khochatse pragulyatstsa?
Vreau să fumez. Я ---у ку-ы--. Я х--- к------ Я х-ч- к-р-ц-. -------------- Я хачу курыць. 0
Y--khach- --r-ts’. Y- k----- k------- Y- k-a-h- k-r-t-’- ------------------ Ya khachu kuryts’.
Vrei o ţigară? Х---ш-цыг---ту? Х---- ц-------- Х-ч-ш ц-г-р-т-? --------------- Хочаш цыгарэту? 0
Kho--a-- tsy-are--? K------- t--------- K-o-h-s- t-y-a-e-u- ------------------- Khochash tsygaretu?
El vrea un foc. Ён-х-ч----ыкур-ц-. Ё- х--- п--------- Ё- х-ч- п-ы-у-ы-ь- ------------------ Ён хоча прыкурыць. 0
E- k-o--- p---u-yts’. E- k----- p---------- E- k-o-h- p-y-u-y-s-. --------------------- En khocha prykuryts’.
Doresc să beau ceva. Я------ б- /-хац--а--- --го-не--дз--па-і-ь. Я х---- б- / х----- б- ч----------- п------ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- ч-г---е-у-з- п-п-ц-. ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы чаго-небудзь папіць. 0
Ya-k---seu-by-/---at---a-by-chag--n-budz’--a--ts’. Y- k------ b- / k------- b- c------------ p------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- c-a-o-n-b-d-’ p-p-t-’- -------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by chago-nebudz’ papіts’.
Doresc să mănânc ceva. Я---ц-- б--/ -ац--а--ы-ч-г---е--д-- ----ц-. Я х---- б- / х----- б- ч----------- п------ Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- ч-г---е-у-з- п-е-ц-. ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы чаго-небудзь паесці. 0
Ya-k-------b- - -h--se-a by-c---o-n-b-----p----s-. Y- k------ b- / k------- b- c------------ p------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- c-a-o-n-b-d-’ p-e-t-і- -------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by chago-nebudz’ paestsі.
Doresc să mă odihnesc puţin. Я--аце--бы-/-хаце-а -ы трохі-а---ч-ць. Я х---- б- / х----- б- т---- а-------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- т-о-і а-п-ч-ц-. -------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы трохі адпачыць. 0
Ya k-atseu b--/ kh-tsel- by-t-o-h- -dp-c-y-s’. Y- k------ b- / k------- b- t----- a---------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- t-o-h- a-p-c-y-s-. ---------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by trokhі adpachyts’.
Doresc să vă întreb ceva. Я -а--- -ы-- --цела б- --------В-с---ы-ац-. Я х---- б- / х----- б- н---- ў В-- с------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- н-ш-а ў В-с с-ы-а-ь- ------------------------------------------- Я хацеў бы / хацела бы нешта ў Вас спытаць. 0
Y---h--s----y-/--hat--l- ---ne-----u Va- --y-ats-. Y- k------ b- / k------- b- n----- u V-- s-------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- n-s-t- u V-s s-y-a-s-. -------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by neshta u Vas spytats’.
Doresc să vă rog ceva. Я х---ў -- - хацел- б------аб---мс--- -апра----. Я х---- б- / х----- б- В-- а- ч------ п--------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- В-с а- ч-м-ь-і п-п-а-і-ь- ------------------------------------------------ Я хацеў бы / хацела бы Вас аб чымсьці папрасіць. 0
Y- k-a-seu -- /--h-ts--- by--as ab chym----і ----asі-s-. Y- k------ b- / k------- b- V-- a- c-------- p---------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- V-s a- c-y-s-t-і p-p-a-і-s-. -------------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by Vas ab chyms’tsі paprasіts’.
Doresc să vă invit la ceva. Я -аце-----/--а-е-а б- -а- н- шт----- ---р-сіц-. Я х---- б- / х----- б- В-- н- ш------ з--------- Я х-ц-ў б- / х-ц-л- б- В-с н- ш-о-ь-і з-п-а-і-ь- ------------------------------------------------ Я хацеў бы / хацела бы Вас на штосьці запрасіць. 0
Ya-k-a-s-u b--/ k------a by--a---- shtos’-sі-z-----і-s-. Y- k------ b- / k------- b- V-- n- s-------- z---------- Y- k-a-s-u b- / k-a-s-l- b- V-s n- s-t-s-t-і z-p-a-і-s-. -------------------------------------------------------- Ya khatseu by / khatsela by Vas na shtos’tsі zaprasіts’.
Ce doriţi vă rog? Шт- Вы-ж--а-це? Ш-- В- ж------- Ш-о В- ж-д-е-е- --------------- Што Вы жадаеце? 0
S--o--y zha-aet-e? S--- V- z--------- S-t- V- z-a-a-t-e- ------------------ Shto Vy zhadaetse?
Doriţi o cafea? Ж---ец- к-в-? Ж------ к---- Ж-д-е-е к-в-? ------------- Жадаеце кавы? 0
Zhad-e-se-kavy? Z-------- k---- Z-a-a-t-e k-v-? --------------- Zhadaetse kavy?
Sau doriţi mai bine un ceai? А-о Вам--еп-й--арбат-? А-- В-- л---- г------- А-о В-м л-п-й г-р-а-ы- ---------------------- Або Вам лепей гарбаты? 0
Abo-Vam-l--ey g--ba--? A-- V-- l---- g------- A-o V-m l-p-y g-r-a-y- ---------------------- Abo Vam lepey garbaty?
Vrem să mergem acasă. М--хо-ам е-аць-д--о--. М- х---- е---- д------ М- х-ч-м е-а-ь д-д-м-. ---------------------- Мы хочам ехаць дадому. 0
M--kh-----------ts’--a--mu. M- k------ y------- d------ M- k-o-h-m y-k-a-s- d-d-m-. --------------------------- My khocham yekhats’ dadomu.
Vreţi un taxi? Вам -а-р--нае -ак--? В-- п-------- т----- В-м п-т-э-н-е т-к-і- -------------------- Вам патрэбнае таксі? 0
Vam ---rebnae-taksі? V-- p-------- t----- V-m p-t-e-n-e t-k-і- -------------------- Vam patrebnae taksі?
Ei vor să dea un telefon. Я-- --ч-ць-пат-леф--аваць. Я-- х----- п-------------- Я-ы х-ч-ц- п-т-л-ф-н-в-ц-. -------------------------- Яны хочуць патэлефанаваць. 0
Yan-----ch--s’ --t-l-fa--v-t-’. Y--- k-------- p--------------- Y-n- k-o-h-t-’ p-t-l-f-n-v-t-’- ------------------------------- Yany khochuts’ patelefanavats’.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.