Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   be Прыналежныя займеннікі 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шэсцьдзесят сем]

67 [shests’dzesyat sem]

Прыналежныя займеннікі 2

[Prynalezhnyya zaymennіkі 2]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
ochelarii а--ляры а------ а-у-я-ы ------- акуляры 0
a-ulya-y a------- a-u-y-r- -------- akulyary
Şi-a uitat ochelarii. Ён за------а- --у-яры. Ё- з---- с--- а------- Ё- з-б-ў с-а- а-у-я-ы- ---------------------- Ён забыў свае акуляры. 0
E- -a--u ---e-ak---ary. E- z---- s--- a-------- E- z-b-u s-a- a-u-y-r-. ----------------------- En zabyu svae akulyary.
Unde şi-a pus ochelarii? Д-е-ж -го а--ля--? Д-- ж я-- а------- Д-е ж я-о а-у-я-ы- ------------------ Дзе ж яго акуляры? 0
D-e -h-ya---ak-l-a-y? D-- z- y--- a-------- D-e z- y-g- a-u-y-r-? --------------------- Dze zh yago akulyary?
ceasul га--ін-ік г-------- г-д-і-н-к --------- гадзіннік 0
g-dz-n--k g-------- g-d-і-n-k --------- gadzіnnіk
Ceasul lui este stricat. Яго г--з-нн-к -ла-а--я. Я-- г-------- з-------- Я-о г-д-і-н-к з-а-а-с-. ----------------------- Яго гадзіннік зламаўся. 0
Yago gad-і-n---zl--aus-a. Y--- g-------- z--------- Y-g- g-d-і-n-k z-a-a-s-a- ------------------------- Yago gadzіnnіk zlamausya.
Ceasul atârnă pe perete. Гад-і-н-- ві-і-ь -а--ця-е. Г-------- в----- н- с----- Г-д-і-н-к в-с-ц- н- с-я-е- -------------------------- Гадзіннік вісіць на сцяне. 0
G---іnnі--v-----’--a sts-a--. G-------- v------ n- s------- G-d-і-n-k v-s-t-’ n- s-s-a-e- ----------------------------- Gadzіnnіk vіsіts’ na stsyane.
paşaportul пашп-рт п------ п-ш-а-т ------- пашпарт 0
p-sh--rt p------- p-s-p-r- -------- pashpart
Şi-a pierdut paşaportul. Ён---у--- св---п-шпар-. Ё- з----- с--- п------- Ё- з-у-і- с-о- п-ш-а-т- ----------------------- Ён згубіў свой пашпарт. 0
E- --u----s----p-sh--r-. E- z----- s--- p-------- E- z-u-і- s-o- p-s-p-r-. ------------------------ En zgubіu svoy pashpart.
Unde şi-a pus paşaportul? Дзе-ж -го-пашпарт? Д-- ж я-- п------- Д-е ж я-о п-ш-а-т- ------------------ Дзе ж яго пашпарт? 0
Dz--zh-yago -a---ar-? D-- z- y--- p-------- D-e z- y-g- p-s-p-r-? --------------------- Dze zh yago pashpart?
ei – al lor яны----х я-- – і- я-ы – і- -------- яны – іх 0
ya-y --і-h y--- – і-- y-n- – і-h ---------- yany – іkh
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Д---- не--огуц- -н-й-ці --а-х -ац--оў. Д---- н- м----- з------ с---- б------- Д-е-і н- м-г-ц- з-а-с-і с-а-х б-ц-к-ў- -------------------------------------- Дзеці не могуць знайсці сваіх бацькоў. 0
Dzetsі ne mogu--’ ---y-----s-a--h ba--’---. D----- n- m------ z------- s----- b-------- D-e-s- n- m-g-t-’ z-a-s-s- s-a-k- b-t-’-o-. ------------------------------------------- Dzetsі ne moguts’ znaystsі svaіkh bats’kou.
Dar iată, vin părinţii lor! Але----ь--ду--------ц-кі! А-- в--- і---- і- б------ А-е в-с- і-у-ь і- б-ц-к-! ------------------------- Але вось ідуць іх бацькі! 0
Ale -os--іd---’--kh ---s’k-! A-- v--- і----- і-- b------- A-e v-s- і-u-s- і-h b-t-’-і- ---------------------------- Ale vos’ іduts’ іkh bats’kі!
dumneavoastră – al dumneavoastră В--- -аш В- – В-- В- – В-ш -------- Вы – Ваш 0
V- - -a-h V- – V--- V- – V-s- --------- Vy – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Я----а-шла ------ае----- ---дар Мюл-р? Я- п------ В--- п------- с----- М----- Я- п-а-ш-а В-ш- п-е-д-а- с-а-а- М-л-р- -------------------------------------- Як прайшла Ваша паездка, спадар Мюлер? 0
Y---pray-h-- -a----pae-dk---s--d-r--yu---? Y-- p------- V---- p------- s----- M------ Y-k p-a-s-l- V-s-a p-e-d-a- s-a-a- M-u-e-? ------------------------------------------ Yak prayshla Vasha paezdka, spadar Myuler?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Д-е -----жо---, сп--ар -юлер? Д-- В--- ж----- с----- М----- Д-е В-ш- ж-н-а- с-а-а- М-л-р- ----------------------------- Дзе Ваша жонка, спадар Мюлер? 0
Dz- ---ha-z--n-a,--p---r-M----r? D-- V---- z------ s----- M------ D-e V-s-a z-o-k-, s-a-a- M-u-e-? -------------------------------- Dze Vasha zhonka, spadar Myuler?
dumneavoastră – a dumneavoastră Вы --В-ш В- – В-- В- – В-ш -------- Вы – Ваш 0
Vy---V-sh V- – V--- V- – V-s- --------- Vy – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Як-п-ай-л------ --е--------а-а--ня -м--? Я- п------ В--- п------- с-------- Ш---- Я- п-а-ш-а В-ш- п-е-д-а- с-а-а-ы-я Ш-і-? ---------------------------------------- Як прайшла Ваша паездка, спадарыня Шміт? 0
Ya----a--h---Va----p--z-ka- -p--aryn-- -hmіt? Y-- p------- V---- p------- s--------- S----- Y-k p-a-s-l- V-s-a p-e-d-a- s-a-a-y-y- S-m-t- --------------------------------------------- Yak prayshla Vasha paezdka, spadarynya Shmіt?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Д-е В-ш м------ад-р-ня-Ш-і-? Д-- В-- м--- с-------- Ш---- Д-е В-ш м-ж- с-а-а-ы-я Ш-і-? ---------------------------- Дзе Ваш муж, спадарыня Шміт? 0
D-e-Vash-m-zh---p--a--nya ---і-? D-- V--- m---- s--------- S----- D-e V-s- m-z-, s-a-a-y-y- S-m-t- -------------------------------- Dze Vash muzh, spadarynya Shmіt?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!