Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   be Прыналежныя займеннікі 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [шэсцьдзесят сем]

67 [shests’dzesyat sem]

Прыналежныя займеннікі 2

Prynalezhnyya zaymennіkі 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
ochelarii а--л-ры а______ а-у-я-ы ------- акуляры 0
akuly-ry a_______ a-u-y-r- -------- akulyary
Şi-a uitat ochelarii. Ён-з--ыў --а--акуля--. Ё_ з____ с___ а_______ Ё- з-б-ў с-а- а-у-я-ы- ---------------------- Ён забыў свае акуляры. 0
En-z-b-u s--- ----ya-y. E_ z____ s___ a________ E- z-b-u s-a- a-u-y-r-. ----------------------- En zabyu svae akulyary.
Unde şi-a pus ochelarii? Дз--ж-я-о а---я--? Д__ ж я__ а_______ Д-е ж я-о а-у-я-ы- ------------------ Дзе ж яго акуляры? 0
Dze-zh y-go aku----y? D__ z_ y___ a________ D-e z- y-g- a-u-y-r-? --------------------- Dze zh yago akulyary?
ceasul гадз-ннік г________ г-д-і-н-к --------- гадзіннік 0
g----nnіk g________ g-d-і-n-k --------- gadzіnnіk
Ceasul lui este stricat. Я-о-г--зі-н-к-злама---. Я__ г________ з________ Я-о г-д-і-н-к з-а-а-с-. ----------------------- Яго гадзіннік зламаўся. 0
Y-g--ga-zі---- zla-a-s-a. Y___ g________ z_________ Y-g- g-d-і-n-k z-a-a-s-a- ------------------------- Yago gadzіnnіk zlamausya.
Ceasul atârnă pe perete. Гадзін-і- -----ь ----ц--е. Г________ в_____ н_ с_____ Г-д-і-н-к в-с-ц- н- с-я-е- -------------------------- Гадзіннік вісіць на сцяне. 0
G--zіnnі------ts’-------y--e. G________ v______ n_ s_______ G-d-і-n-k v-s-t-’ n- s-s-a-e- ----------------------------- Gadzіnnіk vіsіts’ na stsyane.
paşaportul п--парт п______ п-ш-а-т ------- пашпарт 0
pa--part p_______ p-s-p-r- -------- pashpart
Şi-a pierdut paşaportul. Ё- з--бі--с-о--п--п-р-. Ё_ з_____ с___ п_______ Ё- з-у-і- с-о- п-ш-а-т- ----------------------- Ён згубіў свой пашпарт. 0
E- --u-----v-y p-s-par-. E_ z_____ s___ p________ E- z-u-і- s-o- p-s-p-r-. ------------------------ En zgubіu svoy pashpart.
Unde şi-a pus paşaportul? Д-- - -г----шпа-т? Д__ ж я__ п_______ Д-е ж я-о п-ш-а-т- ------------------ Дзе ж яго пашпарт? 0
D----h-yago----h-ar-? D__ z_ y___ p________ D-e z- y-g- p-s-p-r-? --------------------- Dze zh yago pashpart?
ei – al lor ян--- -х я__ – і_ я-ы – і- -------- яны – іх 0
y-ny –-іkh y___ – і__ y-n- – і-h ---------- yany – іkh
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. Дз-ці н- ---уц---н-й-----в-і--бацькоў. Д____ н_ м_____ з______ с____ б_______ Д-е-і н- м-г-ц- з-а-с-і с-а-х б-ц-к-ў- -------------------------------------- Дзеці не могуць знайсці сваіх бацькоў. 0
Dz-t---ne-m-g-t-’-z--y-----sv---h b----k-u. D_____ n_ m______ z_______ s_____ b________ D-e-s- n- m-g-t-’ z-a-s-s- s-a-k- b-t-’-o-. ------------------------------------------- Dzetsі ne moguts’ znaystsі svaіkh bats’kou.
Dar iată, vin părinţii lor! Ал- во----дуц--іх--а-ькі! А__ в___ і____ і_ б______ А-е в-с- і-у-ь і- б-ц-к-! ------------------------- Але вось ідуць іх бацькі! 0
Al- --s-----t-’ -kh-b--s’-і! A__ v___ і_____ і__ b_______ A-e v-s- і-u-s- і-h b-t-’-і- ---------------------------- Ale vos’ іduts’ іkh bats’kі!
dumneavoastră – al dumneavoastră Вы---Ваш В_ – В__ В- – В-ш -------- Вы – Ваш 0
V- - Vash V_ – V___ V- – V-s- --------- Vy – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? Як-пра-шла----- п--з-ка- спада- Мюл--? Я_ п______ В___ п_______ с_____ М_____ Я- п-а-ш-а В-ш- п-е-д-а- с-а-а- М-л-р- -------------------------------------- Як прайшла Ваша паездка, спадар Мюлер? 0
Y---pray--la--a-h- -a-z--a,-spa--r My----? Y__ p_______ V____ p_______ s_____ M______ Y-k p-a-s-l- V-s-a p-e-d-a- s-a-a- M-u-e-? ------------------------------------------ Yak prayshla Vasha paezdka, spadar Myuler?
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? Дзе--аша--онка- -п---р-М--е-? Д__ В___ ж_____ с_____ М_____ Д-е В-ш- ж-н-а- с-а-а- М-л-р- ----------------------------- Дзе Ваша жонка, спадар Мюлер? 0
D-e Va-ha --o---- -p-d-r--y-le-? D__ V____ z______ s_____ M______ D-e V-s-a z-o-k-, s-a-a- M-u-e-? -------------------------------- Dze Vasha zhonka, spadar Myuler?
dumneavoastră – a dumneavoastră Вы –--аш В_ – В__ В- – В-ш -------- Вы – Ваш 0
Vy --Vash V_ – V___ V- – V-s- --------- Vy – Vash
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Я- --айш-- --ш- -а-з--а- с-а--ры-я Ш-іт? Я_ п______ В___ п_______ с________ Ш____ Я- п-а-ш-а В-ш- п-е-д-а- с-а-а-ы-я Ш-і-? ---------------------------------------- Як прайшла Ваша паездка, спадарыня Шміт? 0
Y-- p-ay-h-a-V--h- -aez--a,-spada--ny- -hm-t? Y__ p_______ V____ p_______ s_________ S_____ Y-k p-a-s-l- V-s-a p-e-d-a- s-a-a-y-y- S-m-t- --------------------------------------------- Yak prayshla Vasha paezdka, spadarynya Shmіt?
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? Д----------- спадар--я-Шмі-? Д__ В__ м___ с________ Ш____ Д-е В-ш м-ж- с-а-а-ы-я Ш-і-? ---------------------------- Дзе Ваш муж, спадарыня Шміт? 0
D-e-Va---m--h--s---arynya-S--іt? D__ V___ m____ s_________ S_____ D-e V-s- m-z-, s-a-a-y-y- S-m-t- -------------------------------- Dze Vash muzh, spadarynya Shmіt?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Bielorusă (1-100) MP3 Bielorusă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!