Dicționar de expresii

ro Propoziţii secundare cu că 1   »   be Даданыя сказы са што 1

91 [nouăzeci şi unu]

Propoziţii secundare cu că 1

Propoziţii secundare cu că 1

91 [дзевяноста адзін]

91 [dzevyanosta adzіn]

Даданыя сказы са што 1

[Dadanyya skazy sa shto 1]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Vremea va fi probabil mâine mai bună. М-быць, -а--р- -а-в--’е--а---шыцца. М------ з----- н------- п---------- М-б-ц-, з-ў-р- н-д-о-’- п-л-п-ы-ц-. ----------------------------------- Мабыць, заўтра надвор’е палепшыцца. 0
M---ts’------r--na---r’e-pa-eps-y----a. M------- z----- n------- p------------- M-b-t-’- z-u-r- n-d-o-’- p-l-p-h-t-t-a- --------------------------------------- Mabyts’, zautra nadvor’e palepshytstsa.
De unde ştiţi asta? А---л- Вы--е--е-е? А----- В- в------- А-к-л- В- в-д-е-е- ------------------ Адкуль Вы ведаеце? 0
Adk-l- Vy veda----? A----- V- v-------- A-k-l- V- v-d-e-s-? ------------------- Adkul’ Vy vedaetse?
Sper că va fi mai bine. Спадзя-с-, што я-- пал--шыц--. С--------- ш-- я-- п---------- С-а-з-ю-я- ш-о я-о п-л-п-ы-ц-. ------------------------------ Спадзяюся, што яно палепшыцца. 0
Spad-y------, -----y--o --lep-h--st--. S------------ s--- y--- p------------- S-a-z-a-u-y-, s-t- y-n- p-l-p-h-t-t-a- -------------------------------------- Spadzyayusya, shto yano palepshytstsa.
Vine sigur. Ё---езу-оў----рыйдз-. Ё- б-------- п------- Ё- б-з-м-ў-а п-ы-д-е- --------------------- Ён безумоўна прыйдзе. 0
E- -e-u------pr-y--e. E- b-------- p------- E- b-z-m-u-a p-y-d-e- --------------------- En bezumouna pryydze.
Este sigur? Гэ---д-к-а-н-? Г--- д-------- Г-т- д-к-а-н-? -------------- Гэта дакладна? 0
G-t--d--l--na? G--- d-------- G-t- d-k-a-n-? -------------- Geta dakladna?
Ştiu că vine. Я--е--ю,-што ён-п--й-з-. Я в----- ш-- ё- п------- Я в-д-ю- ш-о ё- п-ы-д-е- ------------------------ Я ведаю, што ён прыйдзе. 0
Ya-v--a-u,--h-o---n -ry---e. Y- v------ s--- y-- p------- Y- v-d-y-, s-t- y-n p-y-d-e- ---------------------------- Ya vedayu, shto yon pryydze.
Sigur sună. Ё----а---ко-а п----ефа--е. Ё- а--------- п----------- Ё- а-а-я-к-в- п-т-л-ф-н-е- -------------------------- Ён абавязкова патэлефануе. 0
E- a-av-az---- pa--l-f-nue. E- a---------- p----------- E- a-a-y-z-o-a p-t-l-f-n-e- --------------------------- En abavyazkova patelefanue.
Adevărat? Са---ў-ы? С-------- С-п-а-д-? --------- Сапраўды? 0
S-pr-ud-? S-------- S-p-a-d-? --------- Sapraudy?
Cred că el sună. Я --ма-- --о ён--а-э-еф-ну-. Я д----- ш-- ё- п----------- Я д-м-ю- ш-о ё- п-т-л-ф-н-е- ---------------------------- Я думаю, што ён патэлефануе. 0
Ya-d---y-- s--- ----p-t-----nu-. Y- d------ s--- y-- p----------- Y- d-m-y-, s-t- y-n p-t-l-f-n-e- -------------------------------- Ya dumayu, shto yon patelefanue.
Vinul este cu siguranţă vechi. Ві-о а--а-нач-- -та---. В--- а--------- с------ В-н- а-н-з-а-н- с-а-о-. ----------------------- Віно адназначна старое. 0
Vіn---d----a-h-- s-a--e. V--- a---------- s------ V-n- a-n-z-a-h-a s-a-o-. ------------------------ Vіno adnaznachna staroe.
Ştiţi asta exact? Вы-г-т--д----дн- в-даец-? В- г--- д------- в------- В- г-т- д-к-а-н- в-д-е-е- ------------------------- Вы гэта дакладна ведаеце? 0
Vy-g--a-d--------v---etse? V- g--- d------- v-------- V- g-t- d-k-a-n- v-d-e-s-? -------------------------- Vy geta dakladna vedaetse?
Bănuiesc că este vechi. Я -я-кую, --о яно ст-р-е. Я м------ ш-- я-- с------ Я м-р-у-, ш-о я-о с-а-о-. ------------------------- Я мяркую, што яно старое. 0
Ya--ya---y-, -ht- -ano sta---. Y- m-------- s--- y--- s------ Y- m-a-k-y-, s-t- y-n- s-a-o-. ------------------------------ Ya myarkuyu, shto yano staroe.
Şeful nostru arată bine. Наш ----д-бра в-гл----. Н-- ш-- д---- в-------- Н-ш ш-ф д-б-а в-г-я-а-. ----------------------- Наш шэф добра выглядае. 0
Na-h --e- -o-ra v-g-yad--. N--- s--- d---- v--------- N-s- s-e- d-b-a v-g-y-d-e- -------------------------- Nash shef dobra vyglyadae.
Credeţi? Вы з----д---е? В- з---------- В- з-а-о-з-ц-? -------------- Вы знаходзіце? 0
V---na-h-dzіt--? V- z------------ V- z-a-h-d-і-s-? ---------------- Vy znakhodzіtse?
Cred că arată chiar foarte bine. Я----ход-у,-шт---- выгл-д-- -а-а- в-ль-- -об--. Я з-------- ш-- ё- в------- н---- в----- д----- Я з-а-о-ж-, ш-о ё- в-г-я-а- н-в-т в-л-м- д-б-а- ----------------------------------------------- Я знаходжу, што ён выглядае нават вельмі добра. 0
Ya z-a----zhu- -ht- y-n -ygly-d---n-vat vel-m- -ob-a. Y- z---------- s--- y-- v-------- n---- v----- d----- Y- z-a-h-d-h-, s-t- y-n v-g-y-d-e n-v-t v-l-m- d-b-a- ----------------------------------------------------- Ya znakhodzhu, shto yon vyglyadae navat vel’mі dobra.
Şeful are precis o prietenă. У шэф--п-ў-а ё-ц- -----ў-а. У ш--- п---- ё--- с-------- У ш-ф- п-ў-а ё-ц- с-б-о-к-. --------------------------- У шэфа пэўна ёсць сяброўка. 0
U-s-e-- pe-na --s--- -ya-r---a. U s---- p---- y----- s--------- U s-e-a p-u-a y-s-s- s-a-r-u-a- ------------------------------- U shefa peuna yosts’ syabrouka.
Credeţi cu adevărat? Вы-с-п--ў----а- --м-еце? В- с------- т-- д------- В- с-п-а-д- т-к д-м-е-е- ------------------------ Вы сапраўды так думаеце? 0
V- s-praud--t-k -u---t-e? V- s------- t-- d-------- V- s-p-a-d- t-k d-m-e-s-? ------------------------- Vy sapraudy tak dumaetse?
Este foarte posibil să aibă o prietenă. Ц--к-----гчыма, ш-о ў-яг-----ь----ро--а. Ц----- м------- ш-- ў я-- ё--- с-------- Ц-л-а- м-г-ы-а- ш-о ў я-о ё-ц- с-б-о-к-. ---------------------------------------- Цалкам магчыма, што ў яго ёсць сяброўка. 0
Tsalk----agchyma,----o u-y-------t-- sya-ro-k-. T------ m-------- s--- u y--- y----- s--------- T-a-k-m m-g-h-m-, s-t- u y-g- y-s-s- s-a-r-u-a- ----------------------------------------------- Tsalkam magchyma, shto u yago yosts’ syabrouka.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba spaniolă

Limba spaniolă face parte din limbile lumii. Aceasta este limba maternă a mai mult de 380 de milioane de oameni. În plus, există mulți oameni care o vorbesc ca a doua limbă. Asta face ca spaniola să fie una dintre cele mai importante limbi din lume. De asemenea, ea este cea mai răspândită dintre toate limbile romanice. Vorbitorii de limbă spaniolă îşi numesc limba español sau castellano . Termenul c astellano dezvăluie originea limbii spaniole. Aceasta s-a dezvoltat de la limba vorbită în regiunea Castilia. Cei mai mulți spanioli au vorbit castellano încă din secolul al 16-lea. Astăzi, termenii español și castellano sunt folosiţi ca sinonime. Dar ei pot avea, de asemenea, o dimensiune politică. Spaniola a fost răspândită prin cucerire și colonizare. Spaniola este, de asemenea, vorbită în Africa de Vest și în Filipine. Dar cei mai mulți vorbitori de limbă spaniolă trăiesc în continentul american. În America Centrală și de Sud, spaniola este limba dominantă. Cu toate acestea, numărul de persoane vorbitoare de limbă spaniolă este, de asemenea, în creștere în Statele Unite ale Americii. Aproximativ 50 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii vorbesc spaniola. Mai mult decât în Spania! Spaniola de pe continentul american este diferită de spaniola europeană. Diferențele se găsesc cel mai mult în vocabular și gramatică. Pe continentul american, de exemplu, se folosește o formă diferită a timpului trecut. Există, de asemenea, multe diferențe în vocabular. Unele cuvinte sunt folosite doar pe continentul american, altele doar în Spania. Dar spaniola nu este chiar uniformă pe continentul american. Există mai multe diferienţe de spaniolă pe continentul american. După limba engleză, spaniola este limba străină cea mai învățată din întreaga lume. Iar aceasta poate fi învățată destul de repede. Ce mai așteptaţi? - ¡Vamos!