Dicționar de expresii

ro Ora   »   be Час

8 [opt]

Ora

Ora

8 [восем]

8 [vosem]

Час

[Chas]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Scuzaţi-mă! В----а--е! В--------- В-б-ч-й-е- ---------- Выбачайце! 0
V--ach-y-se! V----------- V-b-c-a-t-e- ------------ Vybachaytse!
Cât este ora, vă rog? Ц- ----а--ажаце- к--ь-і-ч---? Ц- н- п--------- к----- ч---- Ц- н- п-д-а-а-е- к-л-к- ч-с-? ----------------------------- Ці не падкажаце, колькі часу? 0
Tsі n------a-ha-s-,-ko------h-su? T-- n- p----------- k----- c----- T-і n- p-d-a-h-t-e- k-l-k- c-a-u- --------------------------------- Tsі ne padkazhatse, kol’kі chasu?
Mulţumesc mult. Вялі-і--з----. В----- д------ В-л-к- д-я-у-. -------------- Вялікі дзякуй. 0
Vy-lіkі dz---u-. V------ d------- V-a-і-і d-y-k-y- ---------------- Vyalіkі dzyakuy.
Este ora unu. Ця-ер -е-ш---гад--на. Ц---- п----- г------- Ц-п-р п-р-а- г-д-і-а- --------------------- Цяпер першая гадзіна. 0
Tsyaper----sh----ga-zі--. T------ p------- g------- T-y-p-r p-r-h-y- g-d-і-a- ------------------------- Tsyaper pershaya gadzіna.
Este ora doi. Ц--ер---уг-я---дзін-. Ц---- д----- г------- Ц-п-р д-у-а- г-д-і-а- --------------------- Цяпер другая гадзіна. 0
Tsyap-r---ug-y--g-d----. T------ d------ g------- T-y-p-r d-u-a-a g-d-і-a- ------------------------ Tsyaper drugaya gadzіna.
Este ora trei. Цяп-р--рэця-----з---. Ц---- т----- г------- Ц-п-р т-э-я- г-д-і-а- --------------------- Цяпер трэцяя гадзіна. 0
T-------t----ya---gadzіn-. T------ t-------- g------- T-y-p-r t-e-s-a-a g-d-і-a- -------------------------- Tsyaper tretsyaya gadzіna.
Este ora patru. Ця-ер --ц-ё-т-- -а----а. Ц---- ч-------- г------- Ц-п-р ч-ц-ё-т-я г-д-і-а- ------------------------ Цяпер чацвёртая гадзіна. 0
T-yap-r c-a-s--r-ay----dz-n-. T------ c----------- g------- T-y-p-r c-a-s-e-t-y- g-d-і-a- ----------------------------- Tsyaper chatsvertaya gadzіna.
Este ora cinci. Ц-пе---ятая г-д---а. Ц---- п---- г------- Ц-п-р п-т-я г-д-і-а- -------------------- Цяпер пятая гадзіна. 0
T-ya--- -yata-a gad----. T------ p------ g------- T-y-p-r p-a-a-a g-d-і-a- ------------------------ Tsyaper pyataya gadzіna.
Este ora şase. Ц--ер ш-ста---а-зін-. Ц---- ш----- г------- Ц-п-р ш-с-а- г-д-і-а- --------------------- Цяпер шостая гадзіна. 0
Ts-a--r--ho-tay-----zі--. T------ s------- g------- T-y-p-r s-o-t-y- g-d-і-a- ------------------------- Tsyaper shostaya gadzіna.
Este ora şapte. Цяпе- с--ая --дз-н-. Ц---- с---- г------- Ц-п-р с-м-я г-д-і-а- -------------------- Цяпер сёмая гадзіна. 0
T-y--e----m--a-gadz-n-. T------ s----- g------- T-y-p-r s-m-y- g-d-і-a- ----------------------- Tsyaper semaya gadzіna.
Este ora opt. Ц-пе- восьм-я-г---іна. Ц---- в------ г------- Ц-п-р в-с-м-я г-д-і-а- ---------------------- Цяпер восьмая гадзіна. 0
Ts--p-r vos’-aya ga----a. T------ v------- g------- T-y-p-r v-s-m-y- g-d-і-a- ------------------------- Tsyaper vos’maya gadzіna.
Este ora nouă. Ц-п----зе-ята- -адзі--. Ц---- д------- г------- Ц-п-р д-е-я-а- г-д-і-а- ----------------------- Цяпер дзевятая гадзіна. 0
T-y------z--y-t-ya --d----. T------ d--------- g------- T-y-p-r d-e-y-t-y- g-d-і-a- --------------------------- Tsyaper dzevyataya gadzіna.
Este ora zece. Ц--е--д-е-ята--г-дз--а. Ц---- д------- г------- Ц-п-р д-е-я-а- г-д-і-а- ----------------------- Цяпер дзесятая гадзіна. 0
T-y---- ----ya--y--ga--іna. T------ d--------- g------- T-y-p-r d-e-y-t-y- g-d-і-a- --------------------------- Tsyaper dzesyataya gadzіna.
Este ora unsprezece. Ця--р-а-з-н--ц-тая--а-зіна. Ц---- а----------- г------- Ц-п-р а-з-н-ц-а-а- г-д-і-а- --------------------------- Цяпер адзінаццатая гадзіна. 0
T---p-r-ad----tst-ata---ga-zіn-. T------ a-------------- g------- T-y-p-r a-z-n-t-t-a-a-a g-d-і-a- -------------------------------- Tsyaper adzіnatstsataya gadzіna.
Este ora doisprezece. Ц-пер д-а-а----а--г------. Ц---- д---------- г------- Ц-п-р д-а-а-ц-т-я г-д-і-а- -------------------------- Цяпер дванаццатая гадзіна. 0
Ts----r dva-at-tsa-aya-ga-z--a. T------ d------------- g------- T-y-p-r d-a-a-s-s-t-y- g-d-і-a- ------------------------------- Tsyaper dvanatstsataya gadzіna.
Un minut are şaizeci de secunde. У-хв-ліне -эсць-----т-------. У х------ ш---------- с------ У х-і-і-е ш-с-ь-з-с-т с-к-н-. ----------------------------- У хвіліне шэсцьдзесят секунд. 0
U --vі---- sh-s-s--ze-y---s-ku--. U k------- s------------- s------ U k-v-l-n- s-e-t-’-z-s-a- s-k-n-. --------------------------------- U khvіlіne shests’dzesyat sekund.
O oră are şaizeci de minute. У -адзі----э-цьд---я- хві---. У г------ ш---------- х------ У г-д-і-е ш-с-ь-з-с-т х-і-і-. ----------------------------- У гадзіне шэсцьдзесят хвілін. 0
U g------ s-es-s-dzes-at k-v-l-n. U g------ s------------- k------- U g-d-і-e s-e-t-’-z-s-a- k-v-l-n- --------------------------------- U gadzіne shests’dzesyat khvіlіn.
O zi are douăzeci şi patru de ore. У----ы----- -в-----ь чат--ы----зін-. У а---- д-- д------- ч----- г------- У а-н-м д-і д-а-ц-ц- ч-т-р- г-д-і-ы- ------------------------------------ У адным дні дваццаць чатыры гадзіны. 0
U--dn-- d-- dvat----t-- chat--y-ga---ny. U a---- d-- d---------- c------ g------- U a-n-m d-і d-a-s-s-t-’ c-a-y-y g-d-і-y- ---------------------------------------- U adnym dnі dvatstsats’ chatyry gadzіny.

Familiile lingvistice

Aproximativ 7 miliarde de oameni trăiesc pe pământ. Iar aceştia vorbesc aproximativ 7000 de limbi! Ca şi oamenii, limbile se pot asemăna. Adică, ele sunt originare dintr-o limbă comună. Dar există şi limbi complet izolate. Ele nu sunt legate genetic de nicio altă limbă. În Europa, de exemplu, limba bască este considerată o limbă izolată. Dar majoritatea limbilor au ‘părinţi’, ‘copii’ sau ‘fraţi şi surori’. Ele aparţin aşadar unei familii lingvistice specifice. Puteţi recunoaşte cât de asemănătoare sunt limbile, prin comparaţie. Până la ora actuală, lingviştii au descoperit aproximativ 300 de entităţi genetice. Printre acestea, există 180 de familii, compuse din mai mult de o singură limbă. Restul constituie 120 de limbi izolate. Cea mai mare familie este familia indo-europeană. Ea cuprinde în jur de 280 de limbi. Aceasta include limbile romanice, germanice şi slave. Există peste 3 miliarde de vorbitori de pe toate continentele! Familia sino-tibetană predomină în Asia. Ea regrupează peste 1,3 miliarde de vorbitori. Limba sino-tibetană cea mai importantă este chineza. În Africa, există a treia mare familie de limbi. Este denumită după zona geografică: Niger-Congo. Acesteia îi aparţin ‘doar’ 350 milioane de vorbitori. Cea mai importantă limbă din această familie este swahili. În majoritatea cazurilor, cu cât este mai apropiată legătura, cu atât se poate înţelege mai mult. Oamenii care vorbesc limbi înrudite se înţeleg bine. Ei pot învăţa cealaltă limbă relativ repede. Aşadar, învăţaţi limbi străine,reuniunile familiale sunt mereu agreabile!
Știați?
Germana este limba nativă a peste 90 de milioane de oameni. Aceste persoane trăiesc în primul rând în Germania, Austria și Elveția. Germana este vorbită și în comunități din Bulgaria, nordul Italiei și Luxemburg. Suplimentar vorbitorilor nativi, alți peste 80 de milioane de oameni înțeleg și vorbesc germana. Germana este una din cele mai studiate limbi străine. Aparține limbilor vest-germanice, precum engleza și olandeza. Este influențată de alte limbi, de secole. Asta se întâmplă în special pentru că regiunea lingvistică este localizată în mijlocul Europei. În zilele noastre, termeni englezi sunt cu precădere integrați în vocabularul german. O altă trăsătură principală a limbii Germane este faptul că cuprinde numeroase dialecte. Acestea au o importanță scăzută, totuși. Limbajul standard devine din ce în ce mai extins, în special datorită mass-media. Din cauza asta, multe școli doresc să predea din nou dialectele locale. Gramatica germană nu e ușoară, dar merită să faci efortul! Germana este printre primele zece limbi importante ale lumii.