Dicționar de expresii

ro Adverbe   »   be Прыслоўі

100 [o sută]

Adverbe

Adverbe

100 [сто]

100 [sto]

Прыслоўі

[Pryslouі]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
deja odată – încă niciodată у-о--------–----э нік--і у-- к----- – я--- н----- у-о к-л-с- – я-ч- н-к-л- ------------------------ ужо калісь – яшчэ ніколі 0
u-ho kalіs’ – y--h-he-nі---і u--- k----- – y------ n----- u-h- k-l-s- – y-s-c-e n-k-l- ---------------------------- uzho kalіs’ – yashche nіkolі
Aţi fost deja odată la Berlin? Вы-ў-о-к----ь былі ў Б-рл---? В- ў-- к----- б--- ў Б------- В- ў-о к-л-с- б-л- ў Б-р-і-е- ----------------------------- Вы ўжо калісь былі ў Берліне? 0
Vy -z-- k--іs---------B-r----? V- u--- k----- b--- u B------- V- u-h- k-l-s- b-l- u B-r-і-e- ------------------------------ Vy uzho kalіs’ bylі u Berlіne?
Nu, încă niciodată. Не- ---э---к-лі. Н-- я--- н------ Н-, я-ч- н-к-л-. ---------------- Не, яшчэ ніколі. 0
Ne,-----c-----k---. N-- y------ n------ N-, y-s-c-e n-k-l-. ------------------- Ne, yashche nіkolі.
cineva – nimeni х-о--е-уд-ь---н-хто х---------- – н---- х-о-н-б-д-ь – н-х-о ------------------- хто-небудзь – ніхто 0
kht---ebudz- --nіkhto k----------- – n----- k-t---e-u-z- – n-k-t- --------------------- khto-nebudz’ – nіkhto
Cunoaşteţi aici pe cineva? Вы----о-не-у--- -у-----ае-е? В- к----------- т-- в------- В- к-г---е-у-з- т-т в-д-е-е- ---------------------------- Вы каго-небудзь тут ведаеце? 0
Vy-kago--eb-d-’---- ---aetse? V- k----------- t-- v-------- V- k-g---e-u-z- t-t v-d-e-s-? ----------------------------- Vy kago-nebudz’ tut vedaetse?
Nu, nu cunosc pe nimeni / nimenea aici. Н-, - -ут---к-га -е в-да-. Н-- я т-- н----- н- в----- Н-, я т-т н-к-г- н- в-д-ю- -------------------------- Не, я тут нікога не ведаю. 0
N-- ---tu- --ko---ne--ed--u. N-- y- t-- n----- n- v------ N-, y- t-t n-k-g- n- v-d-y-. ---------------------------- Ne, ya tut nіkoga ne vedayu.
încă – nu mai яшчэ – ужо -е я--- – у-- н- я-ч- – у-о н- ------------- яшчэ – ужо не 0
y---c-- – uz-o-ne y------ – u--- n- y-s-c-e – u-h- n- ----------------- yashche – uzho ne
Rămâneţi încă mult timp aici? Вы -у- я----надо----за--а-я----? В- т-- я--- н------ з----------- В- т-т я-ч- н-д-ў-а з-с-а-я-е-я- -------------------------------- Вы тут яшчэ надоўга застаняцеся? 0
Vy --t y-sh-h- n--ouga--ast-n--t-e-ya? V- t-- y------ n------ z-------------- V- t-t y-s-c-e n-d-u-a z-s-a-y-t-e-y-? -------------------------------------- Vy tut yashche nadouga zastanyatsesya?
Nu, nu mai rămân mult timp aici. Н-, --б-льш ----н- ----ануся. Н-- я б---- т-- н- з--------- Н-, я б-л-ш т-т н- з-с-а-у-я- ----------------------------- Не, я больш тут не застануся. 0
Ne- -a-bo---h-tu--ne zast------. N-- y- b----- t-- n- z---------- N-, y- b-l-s- t-t n- z-s-a-u-y-. -------------------------------- Ne, ya bol’sh tut ne zastanusya.
încă ceva – nimic altceva яш-- кр--- - -о-ь---ічо-а я--- к---- – б---- н----- я-ч- к-ы-у – б-л-ш н-ч-г- ------------------------- яшчэ крыху – больш нічога 0
y--hc---k---hu – --l-sh---c---a y------ k----- – b----- n------ y-s-c-e k-y-h- – b-l-s- n-c-o-a ------------------------------- yashche krykhu – bol’sh nіchoga
Mai doriţi să beţi ceva? Х--ац---шч- ----- ---іц-? Х----- я--- к---- в------ Х-ч-ц- я-ч- к-ы-у в-п-ц-? ------------------------- Хочаце яшчэ крыху выпіць? 0
Kh-ch-ts- -a-hche--r-kh- v--і-s-? K-------- y------ k----- v------- K-o-h-t-e y-s-c-e k-y-h- v-p-t-’- --------------------------------- Khochatse yashche krykhu vypіts’?
Nu, nu mai doresc nimic. Не, я--ол-- --чога -е -ачу. Н-- я б---- н----- н- х---- Н-, я б-л-ш н-ч-г- н- х-ч-. --------------------------- Не, я больш нічога не хачу. 0
N------b-l-sh-n---o-- -- --ac-u. N-- y- b----- n------ n- k------ N-, y- b-l-s- n-c-o-a n- k-a-h-. -------------------------------- Ne, ya bol’sh nіchoga ne khachu.
deja ceva – încă nimic ужо ш---н-буд-ь - -ш---н---га у-- ш---------- – я--- н----- у-о ш-о-н-б-д-ь – я-ч- н-ч-г- ----------------------------- ужо што-небудзь – яшчэ нічога 0
u--o-sh-o----u-z’-–---sh--- ---hoga u--- s----------- – y------ n------ u-h- s-t---e-u-z- – y-s-c-e n-c-o-a ----------------------------------- uzho shto-nebudz’ – yashche nіchoga
Aţi mâncat deja ceva? Вы-ўжо шт------д-ь--лі? В- ў-- ш---------- е--- В- ў-о ш-о-н-б-д-ь е-і- ----------------------- Вы ўжо што-небудзь елі? 0
V- -zh- sh-----b-dz- ye--? V- u--- s----------- y---- V- u-h- s-t---e-u-z- y-l-? -------------------------- Vy uzho shto-nebudz’ yelі?
Nu, n-am mâncat încă nimic. Н-- - я-ч----чога -е-еў-/ не е--. Н-- я я--- н----- н- е- / н- е--- Н-, я я-ч- н-ч-г- н- е- / н- е-а- --------------------------------- Не, я яшчэ нічога не еў / не ела. 0
N-- ----ash--e --c---a n--yeu /--e-y-la. N-- y- y------ n------ n- y-- / n- y---- N-, y- y-s-c-e n-c-o-a n- y-u / n- y-l-. ---------------------------------------- Ne, ya yashche nіchoga ne yeu / ne yela.
încă cineva – nimeni altcineva х---------ь я-ч--–-ніхто б--ьш х---------- я--- – н---- б---- х-о-н-б-д-ь я-ч- – н-х-о б-л-ш ------------------------------ хто-небудзь яшчэ – ніхто больш 0
k-t--ne-u----y-s-c-- - nі---- b----h k----------- y------ – n----- b----- k-t---e-u-z- y-s-c-e – n-k-t- b-l-s- ------------------------------------ khto-nebudz’ yashche – nіkhto bol’sh
Mai doreşte cineva o cafea? Х---н--у----яшч- -оча --в-? Х---------- я--- х--- к---- Х-о-н-б-д-ь я-ч- х-ч- к-в-? --------------------------- Хто-небудзь яшчэ хоча кавы? 0
K--o--e-udz’ y-s-c-e kho-ha-kav-? K----------- y------ k----- k---- K-t---e-u-z- y-s-c-e k-o-h- k-v-? --------------------------------- Khto-nebudz’ yashche khocha kavy?
Nu, nimeni altcineva. Н-,----ь--ні---. Н-- б---- н----- Н-, б-л-ш н-х-о- ---------------- Не, больш ніхто. 0
Ne, bo-’sh------o. N-- b----- n------ N-, b-l-s- n-k-t-. ------------------ Ne, bol’sh nіkhto.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limba arabă

Limba arabă este una dintre limbile cele mai importante din lume. Este vorbită de peste 300 de milioane de oameni. Ei locuiesc în peste 20 de ţări diferite. Araba face parte din limbile afro-asiatice. Limba arabă s-a creat cu milioane de ani în urmă. La început era vorbită în peninsula arabă. Şi apoi s-a răspândit mai departe. Araba vorbită este foarte diferită de araba standard. Există numeroase dialecte arabe. Putem spune că, în fiecare regiune, se vorbeşte diferit. Locutorii diferitelor dialecte nu se prea înţeleg între ei. De aceea, filmele din ţările arabe sunt de cele mai multe ori dublate. Doar aşa pot fi înţelese în întreaga ţară. Araba standard nu se mai vorbeşte astăzi. O putem regăsi doar sub formă scrisă. Cărţile şi presa folosesc doar limba arabă clasică. Până astăzi, nu există limba arabă de specialitate. De aceea, termenii de specialitate provin din alte limbi. Predomină termenii englezeşti şi franţuzeşti. Interesul faţă de limba arabă a crescut mult în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi oameni vor să înveţe araba. Se ţin cursuri în toate universităţile şi în multe şcoli. Scrierea arabă îi fascinează pe mulţi. Se scrie de la dreapta la stânga. Pronunţia şi gramatica limbii arabe nu sunt uşoare. Sunt multe sunete şi reguli pe care nu le găsim în alte limbi. De aceea, atunci când învăţăm ar trebui să urmăm o anumită ordine. Prima dată pronunţia, apoi gramatica, apoi scrierea...