Dicționar de expresii

ro Muncă   »   be Праца

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [пяцьдзесят пяць]

55 [pyats’dzesyat pyats’]

Праца

[Pratsa]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? К-м-В- --ац--це? К-- В- п-------- К-м В- п-а-у-ц-? ---------------- Кім Вы працуеце? 0
K-m V--p--t-u---e? K-- V- p---------- K-m V- p-a-s-e-s-? ------------------ Kіm Vy pratsuetse?
Soţul meu este de profesie medic. Мой м-ж--а пр-----і----т--. М-- м-- п- п------- д------ М-й м-ж п- п-а-е-і- д-к-а-. --------------------------- Мой муж па прафесіі доктар. 0
Moy m-z- pa--r-f--і- -o--a-. M-- m--- p- p------- d------ M-y m-z- p- p-a-e-і- d-k-a-. ---------------------------- Moy muzh pa prafesіі doktar.
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. Я--рацу--н--па-----кі-----яс--о-. Я п----- н- п-------- м---------- Я п-а-у- н- п-ў-т-ў-і м-д-я-т-о-. --------------------------------- Я працую на паўстаўкі медсястрой. 0
Y- prat-u-u----pau-tau-і -ed-ya--ro-. Y- p------- n- p-------- m----------- Y- p-a-s-y- n- p-u-t-u-і m-d-y-s-r-y- ------------------------------------- Ya pratsuyu na paustaukі medsyastroy.
În curând vom primi pensie. Х-т-а------йд----на--е-сі-. Х---- м- в------ н- п------ Х-т-а м- в-й-з-м н- п-н-і-. --------------------------- Хутка мы выйдзем на пенсію. 0
K--t----- vy-d--m--- p-ns---. K----- m- v------ n- p------- K-u-k- m- v-y-z-m n- p-n-і-u- ----------------------------- Khutka my vyydzem na pensіyu.
Dar impozitele sunt mari. Але---да-кі --со--я. А-- п------ в------- А-е п-д-т-і в-с-к-я- -------------------- Але падаткі высокія. 0
Ale--a-a-------ok---. A-- p------ v-------- A-e p-d-t-і v-s-k-y-. --------------------- Ale padatkі vysokіya.
Şi asigurarea medicală este scumpă. І с-р--а--н---н--выпа--- х-ар-----ар--о-. І с---------- н- в------ х------ д------- І с-р-х-в-н-е н- в-п-д-к х-а-о-ы д-р-г-е- ----------------------------------------- І страхаванне на выпадак хваробы дарагое. 0
І ------av--n- na---p---- -h-a-oby -a-ag--. І s----------- n- v------ k------- d------- І s-r-k-a-a-n- n- v-p-d-k k-v-r-b- d-r-g-e- ------------------------------------------- І strakhavanne na vypadak khvaroby daragoe.
Ce vrei să devii odată? К-м-ты-хо--ш с-ац-? К-- т- х---- с----- К-м т- х-ч-ш с-а-ь- ------------------- Кім ты хочаш стаць? 0
Kіm t- --ocha----t--s-? K-- t- k------- s------ K-m t- k-o-h-s- s-a-s-? ----------------------- Kіm ty khochash stats’?
Vreau să devin inginer. Я-ж-да- -т-ц---нж-не--м. Я ж---- с---- і--------- Я ж-д-ю с-а-ь і-ж-н-р-м- ------------------------ Я жадаю стаць інжынерам. 0
Ya-z---ay---tat-’ іnz--ner--. Y- z------ s----- і---------- Y- z-a-a-u s-a-s- і-z-y-e-a-. ----------------------------- Ya zhadayu stats’ іnzhyneram.
Vreau să studiez la universitate. Я ж-д-- вуч--ц- -а ---ве--і--ц-. Я ж---- в------ в- у------------ Я ж-д-ю в-ч-ц-а в- у-і-е-с-т-ц-. -------------------------------- Я жадаю вучыцца ва універсітэце. 0
Ya --a--y--vu--y-s-s- va-unіver---ets-. Y- z------ v--------- v- u------------- Y- z-a-a-u v-c-y-s-s- v- u-і-e-s-t-t-e- --------------------------------------- Ya zhadayu vuchytstsa va unіversіtetse.
Eu sunt practicant. Я-----тыка--. Я п---------- Я п-а-т-к-н-. ------------- Я практыкант. 0
Ya----k---a-t. Y- p---------- Y- p-a-t-k-n-. -------------- Ya praktykant.
Nu câştig mult. Я-з--а---ю----м-т. Я з------- н------ Я з-р-б-я- н-ш-а-. ------------------ Я зарабляю няшмат. 0
Ya za--bl---u-nya---a-. Y- z--------- n-------- Y- z-r-b-y-y- n-a-h-a-. ----------------------- Ya zarablyayu nyashmat.
Fac practică în străinătate. Я--ра-одж- п--к--ку з- м-ж-й. Я п------- п------- з- м----- Я п-а-о-ж- п-а-т-к- з- м-ж-й- ----------------------------- Я праходжу практыку за мяжой. 0
Y- p--k-o-z-- -r-ktyk--za--y---o-. Y- p--------- p------- z- m------- Y- p-a-h-d-h- p-a-t-k- z- m-a-h-y- ---------------------------------- Ya prakhodzhu praktyku za myazhoy.
Acesta este şeful meu. Г-та-м-й начальн-к. Г--- м-- н--------- Г-т- м-й н-ч-л-н-к- ------------------- Гэта мой начальнік. 0
Geta-moy -a-h-l’n--. G--- m-- n---------- G-t- m-y n-c-a-’-і-. -------------------- Geta moy nachal’nіk.
Am colegi drăguţi. У м-н---р-е--ыя ---е--. У м--- п------- к------ У м-н- п-ы-м-ы- к-л-г-. ----------------------- У мяне прыемныя калегі. 0
U--yan-------n-ya kal-g-. U m---- p-------- k------ U m-a-e p-y-m-y-a k-l-g-. ------------------------- U myane pryemnyya kalegі.
La prânz mergem întotdeauna la cantină. У ---д--ы з--с-д- --д--м-- с---о-к-. У а--- м- з------ х----- у с-------- У а-е- м- з-ў-ё-ы х-д-і- у с-а-о-к-. ------------------------------------ У абед мы заўсёды ходзім у сталоўку. 0
U--bed--- ---s-d--k----іm-- --al-uk-. U a--- m- z------ k------ u s-------- U a-e- m- z-u-e-y k-o-z-m u s-a-o-k-. ------------------------------------- U abed my zausedy khodzіm u stalouku.
Caut un post. Я --к-ю ---ца -----. Я ш---- м---- п----- Я ш-к-ю м-с-а п-а-ы- -------------------- Я шукаю месца працы. 0
Y--s-u-a-- m--t------t--. Y- s------ m----- p------ Y- s-u-a-u m-s-s- p-a-s-. ------------------------- Ya shukayu mestsa pratsy.
Sunt deja de un an şomer. Я-ўж---о- ---п-ацо-н-. Я ў-- г-- б----------- Я ў-о г-д б-с-р-ц-ў-ы- ---------------------- Я ўжо год беспрацоўны. 0
Y--u-----od ---p-a-souny. Y- u--- g-- b------------ Y- u-h- g-d b-s-r-t-o-n-. ------------------------- Ya uzho god bespratsouny.
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. У-гэ--- кр---е з--ад---ш--т бес-ра-оў---. У г---- к----- з------ ш--- б------------ У г-т-й к-а-н- з-н-д-а ш-а- б-с-р-ц-ў-ы-. ----------------------------------------- У гэтай краіне занадта шмат беспрацоўных. 0
U ---a---ra-----an-dt- ----t --sp--t-------. U g---- k----- z------ s---- b-------------- U g-t-y k-a-n- z-n-d-a s-m-t b-s-r-t-o-n-k-. -------------------------------------------- U getay kraіne zanadta shmat bespratsounykh.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?