Dicționar de expresii

ro Indicaţii de drum   »   be Пытацца пра дарогу

40 [patruzeci]

Indicaţii de drum

Indicaţii de drum

40 [сорак]

40 [sorak]

Пытацца пра дарогу

[Pytatstsa pra darogu]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Bielorusă Joaca Mai mult
Scuzaţi-mă! Пра--чце! П-------- П-а-а-ц-! --------- Прабачце! 0
Pr--ac-t-e! P---------- P-a-a-h-s-! ----------- Prabachtse!
Mă puteţi ajuta? Н--м-гл-------мн- ----гчы? Н- м---- б В- м-- п------- Н- м-г-і б В- м-е п-м-г-ы- -------------------------- Не маглі б Вы мне памагчы? 0
N--m--lі b--- -ne pamag-hy? N- m---- b V- m-- p-------- N- m-g-і b V- m-e p-m-g-h-? --------------------------- Ne maglі b Vy mne pamagchy?
Unde este aici un restaurant bun? Д-- т-т--сць-доб-- р-ста--н? Д-- т-- ё--- д---- р-------- Д-е т-т ё-ц- д-б-ы р-с-а-а-? ---------------------------- Дзе тут ёсць добры рэстаран? 0
D-e--u- y------d--ry -----r--? D-- t-- y----- d---- r-------- D-e t-t y-s-s- d-b-y r-s-a-a-? ------------------------------ Dze tut yosts’ dobry restaran?
Mergeţi la stânga după colţ. П---рні-- з- ро--н--е-а. П-------- з- р-- н------ П-в-р-і-е з- р-г н-л-в-. ------------------------ Павярніце за рог налева. 0
P-vya--іt-- ---r-- ---e-a. P---------- z- r-- n------ P-v-a-n-t-e z- r-g n-l-v-. -------------------------- Pavyarnіtse za rog naleva.
Mergeţi apoi puţin drept înainte. П--ы- ----і-пр-йдз--е-п---а. П---- т---- п-------- п----- П-т-м т-о-і п-а-д-і-е п-а-а- ---------------------------- Потым трохі прайдзіце прама. 0
P---m-t----і pra---і-----r--a. P---- t----- p--------- p----- P-t-m t-o-h- p-a-d-і-s- p-a-a- ------------------------------ Potym trokhі praydzіtse prama.
Mergeţi apoi o sută de metri la dreapta. По-ы--звяр-і-е-на---в--і--ра-д---е -т- -е---ў. П---- з------- н------ і п-------- с-- м------ П-т-м з-я-н-ц- н-п-а-а і п-а-д-і-е с-о м-т-а-. ---------------------------------------------- Потым звярніце направа і прайдзіце сто метраў. 0
P-t-- --y--n---- na--ava і --aydz--s--s-o---tr--. P---- z--------- n------ і p--------- s-- m------ P-t-m z-y-r-і-s- n-p-a-a і p-a-d-і-s- s-o m-t-a-. ------------------------------------------------- Potym zvyarnіtse naprava і praydzіtse sto metrau.
Puteţi lua şi autobuzul. Т--с--а-Вы м--ац- -е-ці ------о-ус. Т------ В- м----- с---- н- а------- Т-к-а-а В- м-ж-ц- с-с-і н- а-т-б-с- ----------------------------------- Таксама Вы можаце сесці на аўтобус. 0
T-k--ma -- -oz-a-s- -est-і-n- -u--bus. T------ V- m------- s----- n- a------- T-k-a-a V- m-z-a-s- s-s-s- n- a-t-b-s- -------------------------------------- Taksama Vy mozhatse sestsі na autobus.
Puteţi lua şi tramvaiul. Так-ам- В- -о-ац- сес---на -р--в-й. Т------ В- м----- с---- н- т------- Т-к-а-а В- м-ж-ц- с-с-і н- т-а-в-й- ----------------------------------- Таксама Вы можаце сесці на трамвай. 0
Taksa-a Vy mo---tse---st-і na -r-m--y. T------ V- m------- s----- n- t------- T-k-a-a V- m-z-a-s- s-s-s- n- t-a-v-y- -------------------------------------- Taksama Vy mozhatse sestsі na tramvay.
Puteţi pur şi simplu să mă urmaţi. Та-са-а -----жа-- --ос-а пра--аць за --ой. Т------ В- м----- п----- п------- з- м---- Т-к-а-а В- м-ж-ц- п-о-т- п-а-х-ц- з- м-о-. ------------------------------------------ Таксама Вы можаце проста праехаць за мной. 0
T-k-ama -y--o--at-- pros-- p--e-h--s--z- -no-. T------ V- m------- p----- p--------- z- m---- T-k-a-a V- m-z-a-s- p-o-t- p-a-k-a-s- z- m-o-. ---------------------------------------------- Taksama Vy mozhatse prosta praekhats’ za mnoy.
Cum ajung la stadionul de fotbal? Я----- ----сці-да-----о---а----------а? Я- м-- п------ д- ф---------- с-------- Я- м-е п-а-с-і д- ф-т-о-ь-а-а с-а-ы-н-? --------------------------------------- Як мне прайсці да футбольнага стадыёна? 0
Y-k ----pr-ys--- da--ut-o--n----st---e-a? Y-- m-- p------- d- f---------- s-------- Y-k m-e p-a-s-s- d- f-t-o-’-a-a s-a-y-n-? ----------------------------------------- Yak mne praystsі da futbol’naga stadyena?
Treceţi podul! Пе-а---і-е---аз мос-! П--------- п--- м---- П-р-й-з-ц- п-а- м-с-! --------------------- Перайдзіце праз мост! 0
Pe--yd-іts- p--- m-st! P---------- p--- m---- P-r-y-z-t-e p-a- m-s-! ---------------------- Peraydzіtse praz most!
Mergeţi prin tunel! Пр---зьце -раз --нэ--! П-------- п--- т------ П-а-д-ь-е п-а- т-н-л-! ---------------------- Праедзьце праз тунэль! 0
P---dz-ts- ---z t--e-’! P--------- p--- t------ P-a-d-’-s- p-a- t-n-l-! ----------------------- Praedz’tse praz tunel’!
Mergeţi până la al treilea semafor. П-аед-ьце-д- т-э--г- -вя--аф-ра. П-------- д- т------ с---------- П-а-д-ь-е д- т-э-я-а с-я-л-ф-р-. -------------------------------- Праедзьце да трэцяга святлафора. 0
Pra-dz’-se d- tre-sy--a-sv-a--a-o--. P--------- d- t-------- s----------- P-a-d-’-s- d- t-e-s-a-a s-y-t-a-o-a- ------------------------------------ Praedz’tse da tretsyaga svyatlafora.
Viraţi prima stradă la dreapta. П-ты----яр-і-- -- -е-шым -а-а---е на-р--а. П---- з------- н- п----- п------- н------- П-т-м з-я-н-ц- н- п-р-ы- п-в-р-ц- н-п-а-а- ------------------------------------------ Потым звярніце на першым павароце направа. 0
Pot-m -v--r-і-se-----e-s-y--p-v---t----a---va. P---- z--------- n- p------ p-------- n------- P-t-m z-y-r-і-s- n- p-r-h-m p-v-r-t-e n-p-a-a- ---------------------------------------------- Potym zvyarnіtse na pershym pavarotse naprava.
Mergeţi apoi drept înainte la următoarea intersecţie. П-ты--п-аед-ьц--на---о-- -аст---ае-с-рыж---н-е. П---- п-------- н------- н-------- с----------- П-т-м п-а-д-ь-е н-ў-р-с- н-с-у-н-е с-р-ж-в-н-е- ----------------------------------------------- Потым праедзьце наўпрост наступнае скрыжаванне. 0
P-ty---r---z’--- nau---st ----u--a- --ry-ha-a---. P---- p--------- n------- n-------- s------------ P-t-m p-a-d-’-s- n-u-r-s- n-s-u-n-e s-r-z-a-a-n-. ------------------------------------------------- Potym praedz’tse nauprost nastupnae skryzhavanne.
Scuzaţi-mă, cum ajung la aeroport? Пр-ш- ---ба-энн-- -к м-е ----і-ь-- а--апо-т? П---- п---------- я- м-- т------ у а-------- П-а-у п-а-а-э-н-, я- м-е т-а-і-ь у а-р-п-р-? -------------------------------------------- Прашу прабачэння, як мне трапіць у аэрапорт? 0
P--s-- p------e-n-a- ----m-----ap--------erap-r-? P----- p------------ y-- m-- t------- u a-------- P-a-h- p-a-a-h-n-y-, y-k m-e t-a-і-s- u a-r-p-r-? ------------------------------------------------- Prashu prabachennya, yak mne trapіts’ u aeraport?
Cel mai bine luaţi metroul. Найл-пш----е-зьц- на -етро. Н------ п-------- н- м----- Н-й-е-ш п-а-д-ь-е н- м-т-о- --------------------------- Найлепш праедзьце на метро. 0
N-yl---h--ra-dz’t----a ---ro. N------- p--------- n- m----- N-y-e-s- p-a-d-’-s- n- m-t-o- ----------------------------- Naylepsh praedz’tse na metro.
Mergeţi până la ultima staţie. Пр-с-а---ае----- д----н-а--- -----ыі. П----- п-------- д- к------- с------- П-о-т- п-а-д-ь-е д- к-н-а-о- с-а-ц-і- ------------------------------------- Проста праедзьце да канцавой станцыі. 0
Prost- p---dz’t-e da -a-ts-v-y-s-a-ts-і. P----- p--------- d- k-------- s-------- P-o-t- p-a-d-’-s- d- k-n-s-v-y s-a-t-y-. ---------------------------------------- Prosta praedz’tse da kantsavoy stantsyі.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Limbajul animalelor

Când vrem să ne exprimăm, folosim vorbirea noastră. Animalele au, de asemenea, propria lor limbă. Și o folosesc exact ca noi, oamenii. Adică, ele vorbesc unele cu altele, în scopul de a face schimb de informații. Practic, fiecare specie de animale are o anumită limbă. Chiar și termitele comunică între ele. Când sunt în pericol, îşi lovesc corpurile de pământ. Acesta este modul lor de a se avertiza reciproc. Alte specii de animale fluieră atunci când se apropie de duşmani. Albinele vorbesc între ele prin dans. Prin aceasta, ele arată altor albine unde există ceva de mâncare. Balenele scot sunete care pot fi auzite de la 5000 km distanță. Ele comunică unele cu altele prin cântece speciale. De asemenea, elefanţii comunică între ei prin diferite semnale acustice. Dar oamenii nu le pot auzi. Cele mai multe din limbajele animalelor sunt foarte complicate. Ele constau dintr-o combinație de diferite semne. Sunt utilizate semnale optice, acustice şi chimice. Pe de altă parte, animalele folosesc diferite gesturi. Până acum, oamenii au învățat limbajul animalelor de companie. Ei știu când câinii sunt fericiți. Și pot recunoaște atunci când pisicile vor să fie lăsate în pace. Cu toate acestea, limbajul câinilor și al pisicilor este cu totul diferit. Multe semnale sunt exact opuse. Mult timp s-a crezut că aceste două animale, pur și simplu nu se agreează reciproc. Dar ele pur şi simplu se înțeleg greșit unul pe celălalt. Acest lucru duce la problemele dintre câini și pisici. Deci, chiar şi animalele se luptă din cauza neînțelegerilor ...
Știați?
Sârba este limba nativă a peste 12 milioane de oameni. Majoritatea acestor oameni trăiesc în Serbia și în alte țări din sud-estul Europei. Sârba este parte din limbile slavice de sud. Este puternic înrudită cu croata și bosniaca. Gramatica și vocabularul sunt foarte similare. Astfel, e foarte ușor pentru sârbi, croați și bosniaci să se înțeleagă între ei. Alfabetul sârb conține 30 de litere. Fiecare are o pronunție distinctă. Intonația prezintă paralelisme cu limbile antice tonale. În China, de exemplu, timbrul silabelor schimbă semnificația. Așa se întâmplă și cu limba sârbă. Cu toate acestea, aici doar timbrul silabei accentuate joacă acest rol. Structura puternic flexionară a limbii este o altă trăsătură importantă pentru sârbă. Asta înseamnă că substantivele, verbele, adjectivele și pronumele sunt întotdeauna declinate. Dacă sunteți interesat de structuri gramaticale, ar trebui să învățați cu siguranță sârba!