Dicționar de expresii

ro În natură   »   sl V naravi

26 [douăzeci şi şase]

În natură

În natură

26 [šestindvajset]

V naravi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Vezi acolo turnul? V---- ----s---p? V---- t-- s----- V-d-š t-m s-o-p- ---------------- Vidiš tam stolp? 0
Vezi acolo muntele? Vid-- tam g--o? V---- t-- g---- V-d-š t-m g-r-? --------------- Vidiš tam goro? 0
Vezi acolo satul? V--i- t-- v-s? V---- t-- v--- V-d-š t-m v-s- -------------- Vidiš tam vas? 0
Vezi acolo râul? V-di--ta- re-o? V---- t-- r---- V-d-š t-m r-k-? --------------- Vidiš tam reko? 0
Vezi acolo podul? Vi--š-t-- ----? V---- t-- m---- V-d-š t-m m-s-? --------------- Vidiš tam most? 0
Vezi acolo lacul? V-d-- -a- -e-ero? V---- t-- j------ V-d-š t-m j-z-r-? ----------------- Vidiš tam jezero? 0
Pasărea aceea îmi place. Tisti -ti- t-m--- -e v-e-. T---- p--- t-- m- j- v---- T-s-i p-i- t-m m- j- v-e-. -------------------------- Tisti ptič tam mi je všeč. 0
Pomul acela îmi place. D--vo-t-m ---je--šeč. D---- t-- m- j- v---- D-e-o t-m m- j- v-e-. --------------------- Drevo tam mi je všeč. 0
Piatra aceea îmi place. Ta ka--n-tu-a- -i-je -šeč. T- k---- t---- m- j- v---- T- k-m-n t-k-j m- j- v-e-. -------------------------- Ta kamen tukaj mi je všeč. 0
Parcul acela îmi place. T-----k -- -e --e-. T- p--- m- j- v---- T- p-r- m- j- v-e-. ------------------- Ta park mi je všeč. 0
Grădina aceea îmi place. Ta vrt m- j--všeč. T- v-- m- j- v---- T- v-t m- j- v-e-. ------------------ Ta vrt mi je všeč. 0
Florile acelea îmi plac. T--r--- -uk----- mi ---č. T- r--- t---- s- m- v---- T- r-ž- t-k-j s- m- v-e-. ------------------------- Te rože tukaj so mi všeč. 0
Mi se pare drăguţ. T- -- mi z----jubk-. T- s- m- z-- l------ T- s- m- z-i l-u-k-. -------------------- To se mi zdi ljubko. 0
Mi se pare interesant. To--- -i zd- -ani-iv-. T- s- m- z-- z-------- T- s- m- z-i z-n-m-v-. ---------------------- To se mi zdi zanimivo. 0
Mi se pare foarte frumos. To----m- -d- -----i-o. T- s- m- z-- č-------- T- s- m- z-i č-d-v-t-. ---------------------- To se mi zdi čudovito. 0
Mi se pare urât. T--s--m--zd--g-do. T- s- m- z-- g---- T- s- m- z-i g-d-. ------------------ To se mi zdi grdo. 0
Mi se pare plictisitor. To-s--m- z-i --lgo-asn-. T- s- m- z-- d---------- T- s- m- z-i d-l-o-a-n-. ------------------------ To se mi zdi dolgočasno. 0
Mi se pare groaznic. To -e----zd--s--a-no. T- s- m- z-- s------- T- s- m- z-i s-r-š-o- --------------------- To se mi zdi strašno. 0

Limbi şi proverbe

În fiecare limbă, există proverbe. Proverbele reprezintă o parte importantă a identităţii naţionale. Prin intermediul proverbelor, descoperim valorile şi normele unei ţări. Forma lor este cunoscută de toţi şi definitivă, deci nu se poate modifica. Proverbele sunt mereu scurte şi la obiect. Adesea, acestea folosesc metafore. Numeroase proverbe deţin o structură poetică. Majoritatea proverbelor ne dau sfaturi asupra regulilor de bună purtare. Dar proverbele exercită de asemenea, în mod clar, o critică. Proverbele folosesc adesea stereotipuri. Este vorba de trăsături tipice ţărilor sau popoarelor. Proverbele au o tradiţie îndelungată. Aristotel le considera mici texte filosofice. În retorică şi literatură, ele reprezintă o figură de stil importantă. Ceea ce le face deosebite, este că sunt mereu de actualitate. În lingvistică, există o disciplină care le studiază. Există numeroase proverbe în mai multe limbi. Ele se pot chiar şi asemăna pe plan lexical. Aşadar, vorbitorii de limbi diferite folosesc aceleaşi cuvinte. Bellende Hunde beißen nicht, Perro que ladra no muerde. (GER-SP) Alte proverbe se aseamănă pe plan semantic. Adică acelaşi conţinut este redat prin alte cuvinte. Appeler un chat un chat, Dire pane al pane e vino al vino. (FR-IT) Astfel, proverbele ne ajută să înţelegem alte popoare şi alte culturi. Cele mai interesante proverbe sunt cele care se regăsesc în întreaga lume. Există ‘mari’ teme ale existenţei umane. Astfel, proverbele abordează experienţa universală. Ele arată că suntem cu toţii egali, indiferent de limba pe care o vorbim!
Știați?
Letona este membră a grupului estic al limbilor baltice. Limba este vorbită de mai mult de 2 milioane de oameni. Letona este foarte apropiată de lituaniană. Cu toate acestea, cele două limbi nu sunt foarte similare una cu alta. Se poate întâmpla ca lituaniana și letona să ducă spre rusă. Structura limbii letone este mai puțin arhaică comparativ cu lituaniana. Dar multe elemente antice pot fi încă găsite în cântecele și poeziile tradiționale. Acestea arată, de exemplu, relația lingvistică dintre letonă și latină. Vocabularul leton este construit într-o manieră foarte interesantă. Conține foarte multe cuvinte care vin din alte limbi. Printre acestea sunt germana, suedeza, rusa sau engleza. Unele cuvinte sunt create recent, pur și simplu fiindcă lipseau. Letona e scrisă cu alfabet latin și accentuată pe prima silabă. Gramatica are numeroase trăsături care nu există în alte limbi. Cu toate acestea, regulile lor sunt întotdeauna clare și distincte.