Dicționar de expresii

ro a „cere” ceva   »   sl za nekaj prositi

74 [şaptezeci şi patru]

a „cere” ceva

a „cere” ceva

74 [štiriinsedemdeset]

za nekaj prositi

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Mă puteţi tunde? Ali-mi ---ko -o-t----t- ---e? A-- m- l---- p--------- l---- A-i m- l-h-o p-s-r-ž-t- l-s-? ----------------------------- Ali mi lahko postrižete lase? 0
Nu prea scurt, vă rog. N- prev-č -a------o--pr---m. N- p----- n- k------ p------ N- p-e-e- n- k-a-k-, p-o-i-. ---------------------------- Ne preveč na kratko, prosim. 0
Ceva mai scurt, vă rog. Še mal- b--j--a-kratko--pros-m. Š- m--- b--- n- k------ p------ Š- m-l- b-l- n- k-a-k-, p-o-i-. ------------------------------- Še malo bolj na kratko, prosim. 0
Puteţi developa pozele? Ali --hko ra---je----e--l-ke? A-- l---- r-------- t- s----- A-i l-h-o r-z-i-e-e t- s-i-e- ----------------------------- Ali lahko razvijete te slike? 0
Pozele sunt pe CD. F-t----fij--so na CD--u. F---------- s- n- C----- F-t-g-a-i-e s- n- C---u- ------------------------ Fotografije so na CD-ju. 0
Pozele sunt în aparatul foto. Fot-g-----e -- v--p-r-t-. F---------- s- v a------- F-t-g-a-i-e s- v a-a-a-u- ------------------------- Fotografije so v aparatu. 0
Îmi puteţi repara ceasul? A-i la-k- p-------e-uro? A-- l---- p-------- u--- A-i l-h-o p-p-a-i-e u-o- ------------------------ Ali lahko popravite uro? 0
Sticla este spartă. S--klo je-p--eno. S----- j- p------ S-e-l- j- p-č-n-. ----------------- Steklo je počeno. 0
Bateria este goală. Ba--rija-j- ---zn-. B------- j- p------ B-t-r-j- j- p-a-n-. ------------------- Baterija je prazna. 0
Îmi puteţi călca cămaşa? Ali l--ko-z-ik----s-a---? A-- l---- z------ s------ A-i l-h-o z-i-a-e s-a-c-? ------------------------- Ali lahko zlikate srajco? 0
Îmi puteţi curăţa pantalonii? Al- --hko --is---e h---e? A-- l---- o------- h----- A-i l-h-o o-i-t-t- h-a-e- ------------------------- Ali lahko očistite hlače? 0
Îmi puteţi repara pantofii? Al- l-hk- p--ra--t---ev-je? A-- l---- p-------- č------ A-i l-h-o p-p-a-i-e č-v-j-? --------------------------- Ali lahko popravite čevlje? 0
Îmi daţi vă rog un foc? Mi -ahko -as-e--g---? M- l---- d---- o----- M- l-h-o d-s-e o-e-j- --------------------- Mi lahko daste ogenj? 0
Aveţi chibrite sau o brichetă? Ima---v-ig---c- ali--ž-g-ln-k? I---- v-------- a-- v--------- I-a-e v-i-a-i-e a-i v-i-a-n-k- ------------------------------ Imate vžigalice ali vžigalnik? 0
Aveţi o scrumieră? I-ate --k-------e-n--? I---- k----- p-------- I-a-e k-k-e- p-p-l-i-? ---------------------- Imate kakšen pepelnik? 0
Fumaţi ţigări? Ka-i----igare? K----- c------ K-d-t- c-g-r-? -------------- Kadite cigare? 0
Fumaţi ţigarete? K-dite -ig-----? K----- c-------- K-d-t- c-g-r-t-? ---------------- Kadite cigarete? 0
Fumaţi pipă? Ka-i---p--o? K----- p---- K-d-t- p-p-? ------------ Kadite pipo? 0

Învăţarea şi lectura

Învăţarea şi lectura funcţionează împreună. Desigur, acest lucru este valabil în special pentru învăţarea limbilor străine. Dacă vrem să învăţăm corect o limbă nouă, trebuie să citim multe texte. Când citim literatură într-o limbă străină, gândim frazele în întregime. Astfel, creierul nostru învaţă vocabularul şi gramatica în context. Acest lucru ajută la memorarea noului conţinut. Memoriei noastre îi este mai greu să reţină cuvinte în afara contextului. În timpul lecturii, învăţăm ce semnificaţie pot avea cuvintele. Asta ne ajută să înţelegem noua limbă. În mod natural, literatura străină n-ar trebui să fie prea dificilă. Nuvelele sau romanele poliţiste sunt adesea distractive. Ziarele cotidiane au avantajul de a fi mereu la curent. Cărţile pentru copii sau benzile desenate se potrivesc foarte bine pentru învăţarea limbilor străine. Imaginile ajută înţelegerea noii limbi. Oricare ar fi tipul de literatură ales, acesta trebuie să fie interesant. Asta înseamnă că, în povestire trebuie să se întămple multe lucruri pentru a avea un limbaj variat. Dacă nu găsiţi nimic, atunci puteţi folosi cărţi speciale. Sunt multe cărţi cu texte simple pentru începători. Este important ca întotdeauna să folosiţi dicţionarul în timpul lecturii. De fiecare dată când nu înţelegeţi un cuvânt, consultaţi dicţionarul. Lectura ne activează creierul, iar el învaţă lucruri noi mult mai repede. Pentru toate cuvintele necunoscute, folosim un carneţel. Astfel, le putem repeta de multe ori. În timpul lecturii, putem să şi colorăm cuvintele necunoscute. Data viitoare le vom recunoaşte rapid. Citind mult într-o limbă straină, vom progresa rapid. Deoarece creierul nostru învaţă repede să imită limba. S-ar putea ca într-o zi să poţi gândi în limba străină respectivă.