Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sl nekaj imeti rad

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sedemdeset]

nekaj imeti rad

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ž-------a-iti? Ž_____ k______ Ž-l-t- k-d-t-? -------------- Želite kaditi? 0
Doriţi să dansaţi? Ž-li-e----s---? Ž_____ p_______ Ž-l-t- p-e-a-i- --------------- Želite plesati? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? B--š-i ra-i -a-sp----d? B_ š__ r___ n_ s_______ B- š-i r-d- n- s-r-h-d- ----------------------- Bi šli radi na sprehod? 0
Vreau să fumez. R---bi-kadi-. R__ b_ k_____ R-d b- k-d-l- ------------- Rad bi kadil. 0
Vrei o ţigară? B- -a-(-)--i-areto? B_ r_____ c________ B- r-d-a- c-g-r-t-? ------------------- Bi rad(a) cigareto? 0
El vrea un foc. On b---a- -genj. O_ b_ r__ o_____ O- b- r-d o-e-j- ---------------- On bi rad ogenj. 0
Doresc să beau ceva. R-d-a---i---ka- -o--l-a). R_____ b_ n____ p________ R-d-a- b- n-k-j p-p-l-a-. ------------------------- Rad(a) bi nekaj popil(a). 0
Doresc să mănânc ceva. Ra-(-)----nekaj--oj-de--(-o-----). R_____ b_ n____ p______ (_________ R-d-a- b- n-k-j p-j-d-l (-o-e-l-)- ---------------------------------- Rad(a) bi nekaj pojedel (pojedla). 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ra-(-- -- s- ma-- ---č-l--). R_____ b_ s_ m___ s_________ R-d-a- b- s- m-l- s-o-i-(-)- ---------------------------- Rad(a) bi si malo spočil(a). 0
Doresc să vă întreb ceva. Ra---- -- -----e-a--vpra---(a-. R_____ b_ v__ n____ v__________ R-d-a- b- v-s n-k-j v-r-š-l-a-. ------------------------------- Rad(a) bi vas nekaj vprašal(a). 0
Doresc să vă rog ceva. Rad(-)----vas-ne--j-pr---l(-). R_____ b_ v__ n____ p_________ R-d-a- b- v-s n-k-j p-o-i-(-)- ------------------------------ Rad(a) bi vas nekaj prosil(a). 0
Doresc să vă invit la ceva. R--(-)--i-----------aj p-va--l(--. R_____ b_ v__ n_ n____ p__________ R-d-a- b- v-s n- n-k-j p-v-b-l-a-. ---------------------------------- Rad(a) bi vas na nekaj povabil(a). 0
Ce doriţi vă rog? Ka--želi--, pr-sim? K__ ž______ p______ K-j ž-l-t-, p-o-i-? ------------------- Kaj želite, prosim? 0
Doriţi o cafea? Ž--i----avo? Ž_____ k____ Ž-l-t- k-v-? ------------ Želite kavo? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Al--bi ra-e-č-j? A__ b_ r___ č___ A-i b- r-j- č-j- ---------------- Ali bi raje čaj? 0
Vrem să mergem acasă. R--i-----li-d---v. R___ b_ š__ d_____ R-d- b- š-i d-m-v- ------------------ Radi bi šli domov. 0
Vreţi un taxi? Ž-l-te---k-i? Ž_____ t_____ Ž-l-t- t-k-i- ------------- Želite taksi? 0
Ei vor să dea un telefon. On- bi--a-- --l-foni-al-.--One--i ra----e-ef--i-a-e-) O__ b_ r___ t____________ (___ b_ r___ t_____________ O-i b- r-d- t-l-f-n-r-l-. (-n- b- r-d- t-l-f-n-r-l-.- ----------------------------------------------------- Oni bi radi telefonirali. (One bi rade telefonirale.) 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

MP3 Română + Slovenă (1-100) MP3 Slovenă (1-100)
Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.