Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   sl nekaj imeti rad

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sedemdeset]

nekaj imeti rad

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Že---- k-----? Želite kaditi? 0
Doriţi să dansaţi? Že---- p------? Želite plesati? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Bi š-- r--- n- s------? Bi šli radi na sprehod? 0
Vreau să fumez. Ra- b- k----. Rad bi kadil. 0
Vrei o ţigară? Bi r--(a) c-------? Bi rad(a) cigareto? 0
El vrea un foc. On b- r-- o----. On bi rad ogenj. 0
Doresc să beau ceva. Ra-(a) b- n---- p----(a). Rad(a) bi nekaj popil(a). 0
Doresc să mănânc ceva. Ra-(a) b- n---- p------ (p------). Rad(a) bi nekaj pojedel (pojedla). 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Ra-(a) b- s- m--- s-----(a). Rad(a) bi si malo spočil(a). 0
Doresc să vă întreb ceva. Ra-(a) b- v-- n---- v------(a). Rad(a) bi vas nekaj vprašal(a). 0
Doresc să vă rog ceva. Ra-(a) b- v-- n---- p-----(a). Rad(a) bi vas nekaj prosil(a). 0
Doresc să vă invit la ceva. Ra-(a) b- v-- n- n---- p------(a). Rad(a) bi vas na nekaj povabil(a). 0
Ce doriţi vă rog? Ka- ž------ p-----? Kaj želite, prosim? 0
Doriţi o cafea? Že---- k---? Želite kavo? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Al- b- r--- č--? Ali bi raje čaj? 0
Vrem să mergem acasă. Ra-- b- š-- d----. Radi bi šli domov. 0
Vreţi un taxi? Že---- t----? Želite taksi? 0
Ei vor să dea un telefon. On- b- r--- t-----------. (O-- b- r--- t-----------.) Oni bi radi telefonirali. (One bi rade telefonirale.) 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.