Dicționar de expresii

ro Pronume posesive 2   »   sl Svojilni zaimki 2

67 [şaizeci şi şapte]

Pronume posesive 2

Pronume posesive 2

67 [sedeminšestdeset]

Svojilni zaimki 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
ochelarii o-ala očala o-a-a ----- očala 0
Şi-a uitat ochelarii. Poz--il--- s-oj-----la. Pozabil je svoja očala. P-z-b-l j- s-o-a o-a-a- ----------------------- Pozabil je svoja očala. 0
Unde şi-a pus ochelarii? K-e ---i--ma --o---oč-l-? Kje neki ima svoja očala? K-e n-k- i-a s-o-a o-a-a- ------------------------- Kje neki ima svoja očala? 0
ceasul ura ura u-a --- ura 0
Ceasul lui este stricat. N--go-a ura-----okv-rj---. Njegova ura je pokvarjena. N-e-o-a u-a j- p-k-a-j-n-. -------------------------- Njegova ura je pokvarjena. 0
Ceasul atârnă pe perete. Ura---si--a ste-i. Ura visi na steni. U-a v-s- n- s-e-i- ------------------ Ura visi na steni. 0
paşaportul p--n- ---t potni list p-t-i l-s- ---------- potni list 0
Şi-a pierdut paşaportul. O- ---iz--b-l-s-o- potn----s-. On je izgubil svoj potni list. O- j- i-g-b-l s-o- p-t-i l-s-. ------------------------------ On je izgubil svoj potni list. 0
Unde şi-a pus paşaportul? Le k----m- svoj----ni-li-t? Le kje ima svoj potni list? L- k-e i-a s-o- p-t-i l-s-? --------------------------- Le kje ima svoj potni list? 0
ei – al lor oni---nj-h-v oni – njihov o-i – n-i-o- ------------ oni – njihov 0
Copiii nu îşi pot găsi părinţii. O-ro------mo--jo na-t- s-o--h----rš-v. Otroci ne morejo najti svojih staršev. O-r-c- n- m-r-j- n-j-i s-o-i- s-a-š-v- -------------------------------------- Otroci ne morejo najti svojih staršev. 0
Dar iată, vin părinţii lor! Ampak,--l----p-ih-ja---n--h--i s---š-! Ampak, glej, prihajajo njihovi starši! A-p-k- g-e-, p-i-a-a-o n-i-o-i s-a-š-! -------------------------------------- Ampak, glej, prihajajo njihovi starši! 0
dumneavoastră – al dumneavoastră v--- vaš vi – vaš v- – v-š -------- vi – vaš 0
Cum a fost excursia dumneavoastră domnule Müller? K--- -t---- -meli -a-po-o----u,--ospo- -ü---r? Kako ste se imeli na potovanju, gospod Müller? K-k- s-e s- i-e-i n- p-t-v-n-u- g-s-o- M-l-e-? ---------------------------------------------- Kako ste se imeli na potovanju, gospod Müller? 0
Unde este soţia dumneavoastră domnule Müller? K-- ----aša----a--g--po---üll-r? Kje je vaša žena, gospod Müller? K-e j- v-š- ž-n-, g-s-o- M-l-e-? -------------------------------- Kje je vaša žena, gospod Müller? 0
dumneavoastră – a dumneavoastră on- -----n ona – njen o-a – n-e- ---------- ona – njen 0
Cum a fost excursia dumneavoastră doamnă Schmidt? Kak- --e--- -m-li ---p---van--,-g---- Sc--idt? Kako ste se imeli na potovanju, gospa Schmidt? K-k- s-e s- i-e-i n- p-t-v-n-u- g-s-a S-h-i-t- ---------------------------------------------- Kako ste se imeli na potovanju, gospa Schmidt? 0
Unde este soţul dumneavoastră doamnă Schmidt? K-- je-v-š mož, -os-- -chm--t? Kje je vaš mož, gospa Schmidt? K-e j- v-š m-ž- g-s-a S-h-i-t- ------------------------------ Kje je vaš mož, gospa Schmidt? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Mutaţia genetică face limbajul posibil

Dintre toate creaturile Pamântului, omul este singurul care poate vorbi. Asta îl face diferit de animale şi plante. Bineînţeles că animalele şi platele comunică între ele. Oricum, ele nu posedă o limbă complexă cu silabe. Dar de ce poate omul să vorbească? Pentru a putea vorbi este nevoie de caracteristici fizice clare. Aceste caracteristici fizice se găsesc doar la fiinţa umană. Dar faptul că avem aceste caracteristici nu înseamnă că omul şi-i le-a dezvoltat singur. În istoria evoluţionistă, nimic nu se întâmplă fără motiv. Într-o zi, omul a început să vorbească. Nu ştim exact când. Dar trebuie să se fi întâmplat ceva care a produs vorbirea. Cercetătorii cred că responsabilă este o mutaţie genetică. Antropologii au comparat materialul genetic al diferitelor fiinţe. Se ştie că o anumită genă are influenţă asupra limbajului. La unele persoane, gena este afectată şi acestea au probleme de limbaj. Ele nu pot să se exprime corect şi nu înţeleg bine cuvintele. Această genă a fost studiată la oameni, cimpanzei şi şoareci. La om şi la cimpanzei, ele sunt foarte apropiate. Putem identifica doar două mici diferenţe. Dar aceste diferenţe sunt percepute doar de către creier. Ele influenţează, alături de alte gene, anumite activităţi corticale. De aceea omul poate vorbi iar cimpanzeul nu. Dar misterul limbajului uman nu este încă rezolvat. Căci mutaţia genetică nu este de ajuns pentru a face posibil limbajul. Cercetătorii au implantat genă umană în şoareci. Dar aceasta nu îi face să vorbească. Dar chiţăitul lor era altfel!