Dicționar de expresii

ro Cumpărături   »   sl Nakupovanje

54 [cincizeci şi patru]

Cumpărături

Cumpărături

54 [štiriinpetdeset]

Nakupovanje

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Vreau să cumpăr un cadou. R---a- -i --pil(a) -a-ilo. R----- b- k------- d------ R-d-a- b- k-p-l-a- d-r-l-. -------------------------- Rad(a) bi kupil(a) darilo. 0
Dar nimic prea scump. V-n--- ne---------. V----- n- p-------- V-n-a- n- p-e-r-g-. ------------------- Vendar ne predrago. 0
Poate o geantă? Mo--- t---i--? M---- t------- M-r-a t-r-i-o- -------------- Morda torbico? 0
Ce culoare doriţi? V--akšni b---i j- -elite? V k----- b---- j- ž------ V k-k-n- b-r-i j- ž-l-t-? ------------------------- V kakšni barvi jo želite? 0
Negru, maro sau alb? V -rn-, --a-i-ali --l-? V č---- r---- a-- b---- V č-n-, r-a-i a-i b-l-? ----------------------- V črni, rjavi ali beli? 0
Una mare sau una mică? V-l--o-a-i ma-hn-? V----- a-- m------ V-l-k- a-i m-j-n-? ------------------ Veliko ali majhno? 0
Pot s-o văd pe aceasta? Si -ahko tole---g---a-? S- l---- t--- p-------- S- l-h-o t-l- p-g-e-a-? ----------------------- Si lahko tole pogledam? 0
Este din piele? J--t-l---z -s-ja? J- t--- i- u----- J- t-l- i- u-n-a- ----------------- Je tale iz usnja? 0
Sau este din material sintetic? A---i- --e----snov-? A-- i- u----- s----- A-i i- u-e-n- s-o-i- -------------------- Ali iz umetne snovi? 0
Din piele, normal. Se--d--j--iz-u--ja. S----- j- i- u----- S-v-d- j- i- u-n-a- ------------------- Seveda je iz usnja. 0
Este o calitate deosebit de bună. Je zel--do--e--a--v-s--. J- z--- d---- k--------- J- z-l- d-b-e k-k-v-s-i- ------------------------ Je zelo dobre kakovosti. 0
Şi geanta chiar merită preţul. I- t-------ca ---r-s----o--e-o po--ni. I- t- t------ j- r------- z--- p------ I- t- t-r-i-a j- r-s-i-n- z-l- p-c-n-. -------------------------------------- In ta torbica je resnično zelo poceni. 0
Aceea îmi place. Vše- ----e. V--- m- j-- V-e- m- j-. ----------- Všeč mi je. 0
Pe aceea o iau. Vzam-m jo. V----- j-- V-a-e- j-. ---------- Vzamem jo. 0
O pot eventual schimba? J- lahko -a--e---mogoče zame-j--? J- l---- k------ m----- z-------- J- l-h-o k-s-e-e m-g-č- z-m-n-a-? --------------------------------- Jo lahko kasneje mogoče zamenjam? 0
Bineînţeles. Seved-. S------ S-v-d-. ------- Seveda. 0
O împachetăm pentru cadou. Jo---mo zapa--r----k----a---o. J- b--- z--------- k-- d------ J- b-m- z-p-k-r-l- k-t d-r-l-. ------------------------------ Jo bomo zapakirali kot darilo. 0
Dincolo este casieria. Tam j----agajn-. T-- j- b-------- T-m j- b-a-a-n-. ---------------- Tam je blagajna. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Cine înţelege pe cine?

Sunt aproape 7 miliarde de oameni pe Pământ. Toţi au cîte o limbă. Din păcate, ea nu este mereu aceeaşi. Aşadar, pentru a putea vorbi cu alte nationalităţi, trebuie să învăţăm limbi stăine. Deseori este dificil. Dar există limbi care se aseamăna foarte mult. Interlocutorii se înţeleg dar fără a stăpani cealaltă limbă. Acest fenomen se numeşte înţelegere reciprocă . Putem remarca două variante. Prima este înţelegerea reciprocă orală . Interlocutorii se înţeleg când vorbesc. Dar nu înţeleg forma scrisă a celeilalte limbi. Aceasta se întamplă pentru că limbile au forma scrisă diferită. Un exemplu ar fi limbile hindi şi urdu. Înţelegerea reciprocă scrisă este cea de-a doua variantă. În acest caz, cealaltă limbă este înţeleasă în forma sa scrisă. Dar interlocutorii nu se înţeleg unul pe altul când comunică în scris. Motivul este o pronunţie complet diferită. Germana si neerlandeza pot fi date ca exemplu. Majoritatea limbilor asemănătoare conţin cele două variante. Adică ele sunt înţelese oral şi scris. Rusa şi ucrainiana sau tailandeza şi lao pot fi exemple în acest sens. Dar mai există o formă asimetrică de înţelegere reciprocă. Este cazul în care interlocutorii nu se înţeleg atât de bine în cele două direcţii. Portughezii îi înţeleg mai bine pe spanioli decât spaniolii pe portughezi. Austriecii îi înţeleg mai bine pe germani decât germanii pe austrieci. În aceste exemple, pronunţia sau dialectul pot fi o barieră. Dacă cineva vrea sa comunice bine, trebuie să mai înveţe...