Dicționar de expresii

ro La medic   »   sl Pri zdravniku

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [sedeminpetdeset]

Pri zdravniku

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Nar-če--a--s-- pr---drav--k-. Naročen(a) sem pri zdravniku. N-r-č-n-a- s-m p-i z-r-v-i-u- ----------------------------- Naročen(a) sem pri zdravniku. 0
Am programare la ora zece. Na-o-en-a) -e- -- desetih. Naročen(a) sem ob desetih. N-r-č-n-a- s-m o- d-s-t-h- -------------------------- Naročen(a) sem ob desetih. 0
Cum vă numiţi? K-ko-vam-je-ime? Kako vam je ime? K-k- v-m j- i-e- ---------------- Kako vam je ime? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. P-osi---sedi----- - -----n---. Prosim usedite se v čakalnico. P-o-i- u-e-i-e s- v č-k-l-i-o- ------------------------------ Prosim usedite se v čakalnico. 0
Medicul vine imediat. Zd--vnik pride-t----. Zdravnik pride takoj. Z-r-v-i- p-i-e t-k-j- --------------------- Zdravnik pride takoj. 0
Unde aveţi asigurare? Kje-ste-z-va--van-? Kje ste zavarovani? K-e s-e z-v-r-v-n-? ------------------- Kje ste zavarovani? 0
Cu ce vă pot ajuta? Kaj --h-o-s------z--v-s? Kaj lahko storim za vas? K-j l-h-o s-o-i- z- v-s- ------------------------ Kaj lahko storim za vas? 0
Aveţi dureri? V----o-----u-i-e bol---n-? Vas boli? Čutite bolečine? V-s b-l-? Č-t-t- b-l-č-n-? -------------------------- Vas boli? Čutite bolečine? 0
Unde vă doare? Kje-v-s-bo-i? Kje vas boli? K-e v-s b-l-? ------------- Kje vas boli? 0
Am tot timpul dureri de spate. Sta-----e-bo----rbet. Stalno me boli hrbet. S-a-n- m- b-l- h-b-t- --------------------- Stalno me boli hrbet. 0
Am adesea dureri de cap. P-go--o -e-bo-----av-. Pogosto me boli glava. P-g-s-o m- b-l- g-a-a- ---------------------- Pogosto me boli glava. 0
Am câteodată dureri de burtă. Vč--i- -e bo-i t--b--. Včasih me boli trebuh. V-a-i- m- b-l- t-e-u-. ---------------------- Včasih me boli trebuh. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Prosim-s-eci-e-se----p--u! Prosim slecite se do pasu! P-o-i- s-e-i-e s- d- p-s-! -------------------------- Prosim slecite se do pasu! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Uležit--se--pr---m--na------ni-. Uležite se, prosim, na ležalnik. U-e-i-e s-, p-o-i-, n- l-ž-l-i-. -------------------------------- Uležite se, prosim, na ležalnik. 0
Tensiunea este bună. Kr-ni-t--k-je --re-u. Krvni tlak je v redu. K-v-i t-a- j- v r-d-. --------------------- Krvni tlak je v redu. 0
Vă fac o injecţie. Dal(----am---m inj--cij-. Dal(a) vam bom injekcijo. D-l-a- v-m b-m i-j-k-i-o- ------------------------- Dal(a) vam bom injekcijo. 0
Vă dau tablete. D--(-- -am -om--a-l-te. Dal(a) vam bom tablete. D-l-a- v-m b-m t-b-e-e- ----------------------- Dal(a) vam bom tablete. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. Dal(-- --- -o--r----t z- v l-----o. Dal(a) vam bom recept za v lekarno. D-l-a- v-m b-m r-c-p- z- v l-k-r-o- ----------------------------------- Dal(a) vam bom recept za v lekarno. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!