Dicționar de expresii

ro La medic   »   sl Pri zdravniku

57 [cincizeci şi şapte]

La medic

La medic

57 [sedeminpetdeset]

Pri zdravniku

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Am o programare la medic. Na---en-a) se- -r- z--av--k-. N_________ s__ p__ z_________ N-r-č-n-a- s-m p-i z-r-v-i-u- ----------------------------- Naročen(a) sem pri zdravniku. 0
Am programare la ora zece. N--o-e---)--em ob des----. N_________ s__ o_ d_______ N-r-č-n-a- s-m o- d-s-t-h- -------------------------- Naročen(a) sem ob desetih. 0
Cum vă numiţi? Ka-o -am--e-im-? K___ v__ j_ i___ K-k- v-m j- i-e- ---------------- Kako vam je ime? 0
Vă rog luaţi loc în sala de aşteptare. Pr---m--s-d-t---e---č---l--c-. P_____ u______ s_ v č_________ P-o-i- u-e-i-e s- v č-k-l-i-o- ------------------------------ Prosim usedite se v čakalnico. 0
Medicul vine imediat. Zd---nik p-ide-ta--j. Z_______ p____ t_____ Z-r-v-i- p-i-e t-k-j- --------------------- Zdravnik pride takoj. 0
Unde aveţi asigurare? Kj- ste--a--r-vani? K__ s__ z__________ K-e s-e z-v-r-v-n-? ------------------- Kje ste zavarovani? 0
Cu ce vă pot ajuta? K-j lah-----o-im -a--a-? K__ l____ s_____ z_ v___ K-j l-h-o s-o-i- z- v-s- ------------------------ Kaj lahko storim za vas? 0
Aveţi dureri? V---b---? Č-tite -o--č---? V__ b____ Č_____ b________ V-s b-l-? Č-t-t- b-l-č-n-? -------------------------- Vas boli? Čutite bolečine? 0
Unde vă doare? Kje-vas--o--? K__ v__ b____ K-e v-s b-l-? ------------- Kje vas boli? 0
Am tot timpul dureri de spate. S--l-o-----oli hrbet. S_____ m_ b___ h_____ S-a-n- m- b-l- h-b-t- --------------------- Stalno me boli hrbet. 0
Am adesea dureri de cap. Pogo-to-me bo-i--l--a. P______ m_ b___ g_____ P-g-s-o m- b-l- g-a-a- ---------------------- Pogosto me boli glava. 0
Am câteodată dureri de burtă. Vč--i---e b-li t--buh. V_____ m_ b___ t______ V-a-i- m- b-l- t-e-u-. ---------------------- Včasih me boli trebuh. 0
Vă rog să vă dezbrăcaţi la bust. Pro-im -----t---e -- p-s-! P_____ s______ s_ d_ p____ P-o-i- s-e-i-e s- d- p-s-! -------------------------- Prosim slecite se do pasu! 0
Întindeţi-vă vă rog pe canapea. Ule-ite--e,-------, ----ežal-i-. U______ s__ p______ n_ l________ U-e-i-e s-, p-o-i-, n- l-ž-l-i-. -------------------------------- Uležite se, prosim, na ležalnik. 0
Tensiunea este bună. Krvn- tl-k--e-v re--. K____ t___ j_ v r____ K-v-i t-a- j- v r-d-. --------------------- Krvni tlak je v redu. 0
Vă fac o injecţie. D-l(-- -a- --m --jek----. D_____ v__ b__ i_________ D-l-a- v-m b-m i-j-k-i-o- ------------------------- Dal(a) vam bom injekcijo. 0
Vă dau tablete. D--(-)---m-b-m--a-l---. D_____ v__ b__ t_______ D-l-a- v-m b-m t-b-e-e- ----------------------- Dal(a) vam bom tablete. 0
Vă prescriu o reţetă pentru farmacie. D-l--)-v-m bo--re-e-- -a - lek--no. D_____ v__ b__ r_____ z_ v l_______ D-l-a- v-m b-m r-c-p- z- v l-k-r-o- ----------------------------------- Dal(a) vam bom recept za v lekarno. 0

Cuvinte scurte, cuvinte lungi

Lungimea unui cuvânt depinde de informaţiile pe care le conţine. Aceast lucru a fost demonstrat de un studiu american. Cercetătorii au studiat cuvinte din zece limbi europene. Acest lucru a fost făcut cu ajutorul unui calculator. Calculatorul analiza diferitele cuvinte prin intermediul unui program. În acest proces, s-a folosit o formulă pentru a calcula conţinutul informativ. Rezultatele au fost clare. Cu cât este mai scurt un cuvânt, cu atât mai puţină informaţie conţine. Ceea ce este interesant este faptul că folosim mai des cuvinte scurte decât cuvinte lungi. Motivul ar putea fi eficienţa limbii. Când vorbim, ne concentrăm pe ceea ce este mai important. Cuvintele ce conţin puţină informaţie nu trebuie să fie prea lungi. Acest lucru garantează că nu alocăm prea mult timp lucrurilor fără importanţă. Raportul dintre lungime si conţinut are un alt avantaj. Şi anume, conţinutul informativ rămâne mereu constant. Adică, într-un anumit interval de timp, spunem aceeaşi cantitate de informaţie. De exemplu, nu putem folosi multe cuvinte lungi. Dar putem spune multe cuvinte scurte. Nu contează ce alegem, conţinutul informativ rămâne acelaşi. Asta oferă discursului nostru un ritm regulat. Astfel, auditoriul nostru ne poate urmări mai bine. Ar fi dificil în cazul în care cantitatea de informaţii ar varia mereu. Ascultătorii noştrii nu s-ar putea adapta discursului nostru. Înţelegerea ar fi foarte dificilă. Dacă dorim să fim înţeleşi cât mai bine, atunci ar trebui să folosim cuvinte scurte. Căci cuvintele scurte sunt mai bine înţelese decât cele lungi. Deci, principiul următor este valabil: Keep It Short and Simple! Pe scurt: KISS!