Dicționar de expresii

ro mare – mic   »   sl velik – majhen

68 [şaizeci şi opt]

mare – mic

mare – mic

68 [oseminšestdeset]

velik – majhen

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
mare şi mic velik -n maj-en v---- i- m----- v-l-k i- m-j-e- --------------- velik in majhen 0
Elefantul este mare. Sl----e -el-k. S--- j- v----- S-o- j- v-l-k- -------------- Slon je velik. 0
Şoarecele este mic. Mi- -e -ajh--. M-- j- m------ M-š j- m-j-n-. -------------- Miš je majhna. 0
întunecat şi luminos t-m-- -n -----l t---- i- s----- t-m-n i- s-e-e- --------------- temen in svetel 0
Noaptea este întunecată. N------t--na. N-- j- t----- N-č j- t-m-a- ------------- Noč je temna. 0
Ziua este luminoasă. D---je --et--. D-- j- s------ D-n j- s-e-e-. -------------- Dan je svetel. 0
bătrân şi tânăr s-a- i- --ad s--- i- m--- s-a- i- m-a- ------------ star in mlad 0
Bunicul nostru este foarte bătrân. N-- ---e- -e zel--s---. N-- d---- j- z--- s---- N-š d-d-k j- z-l- s-a-. ----------------------- Naš dedek je zelo star. 0
În urmă cu 70 de ani era încă tânăr. Pred -ed-m-ese-i-i--et- -e-bil š- --ad. P--- s------------ l--- j- b-- š- m---- P-e- s-d-m-e-e-i-i l-t- j- b-l š- m-a-. --------------------------------------- Pred sedemdesetimi leti je bil še mlad. 0
frumos şi urât l---in --d l-- i- g-- l-p i- g-d ---------- lep in grd 0
Fluturele este frumos. Met-lj--e le-. M----- j- l--- M-t-l- j- l-p- -------------- Metulj je lep. 0
Păianjenul este urât. Pa-ek----gr-. P---- j- g--- P-j-k j- g-d- ------------- Pajek je grd. 0
gras şi slab debel -n --h d---- i- s-- d-b-l i- s-h ------------ debel in suh 0
O femeie la 100 de kilograme este grasă. Ž-ns-a s--to ----mi ---deb---. Ž----- s s-- k----- j- d------ Ž-n-k- s s-o k-l-m- j- d-b-l-. ------------------------------ Ženska s sto kilami je debela. 0
Un bărbat la 50 de kilograme este slab. Mo--i s 5- -petde-e-imi) -i-a-- -- s-h. M---- s 5- (------------ k----- j- s--- M-š-i s 5- (-e-d-s-t-m-) k-l-m- j- s-h- --------------------------------------- Moški s 50 (petdesetimi) kilami je suh. 0
scump şi ieftin d--g--n-p--eni d--- i- p----- d-a- i- p-c-n- -------------- drag in poceni 0
Maşina este scumpă. A--- ----rag. A--- j- d---- A-t- j- d-a-. ------------- Avto je drag. 0
Ziarul este ieftin. Ča-o--s j- p--e-i. Č------ j- p------ Č-s-p-s j- p-c-n-. ------------------ Časopis je poceni. 0

Code-switching

Persoanele bilingve sunt din ce în ce mai multe. Ele vorbesc mai mult de o singură limbă. Multe dintre ele schimbă limbile. În funcţie de situaţie decid pe care să o folosească. De exemplu, nu vorbesc aceeaşi limbă acasă sau la serviciu. Astfel, ele se adaptează mediului în care trăiesc. Dar au şi posibilitatea de a schimba limba în mod spontan. Acest fenomen este numit code-switching . În timpul code-switching-ului, schimbăm limba atunci când vorbim. Pot exista mai multe motive pentru care interlocutorii schimbă limba. Deseori, ei nu găsesc cuvântul potrivit în limba respectivă. Se pot exprima mai bine în cealaltă limbă. Probabil că se simt mai siguri pe limba respectivă. Ei aleg aceea limbă pentru lucruri personale sau private. Uneori, un cuvânt poate să nu existe în aceea limbă. În orice caz, interlocutorii schimbă limba. Sau o schimbă pentru a nu fi înţeleşi. Code-switching-ul funcţionează de fapt ca o limbă secretă. Mai demult, amestecul limbilor era criticat. Credeam că interlocutorii nu vorbesc nicio limbă corect. Azi vedem lucrurile altfel. Code-switching-ul este recunoscut ca o competenţă lingvistică aparte. Poate fi interesant să observăm interlocutorii folosind code-switching-ul. Deseori, ei nu schimbă doar limba. Se modifică şi alte elemente de comunicare. Mulţi vorbesc prea repede, prea tare sau prea accentuat în cealaltă limbă. Sau, dintr-o dată, gesticulează sau folosesc mai mult mimica. Code-switching-ul este întotdeauna şi culture-switching.