Dicționar de expresii

ro Să pui întrebări 1   »   sl Postavljanje vprašanj 1

62 [şaizeci şi doi]

Să pui întrebări 1

Să pui întrebări 1

62 [dvainšestdeset]

Postavljanje vprašanj 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
a învăţa u-----se učiti se u-i-i s- -------- učiti se 0
Învaţă elevii mult? Se--i--ki-ve---o ---jo? Se dijaki veliko učijo? S- d-j-k- v-l-k- u-i-o- ----------------------- Se dijaki veliko učijo? 0
Nu, ei învaţă puţin. N-,---lo. Ne, malo. N-, m-l-. --------- Ne, malo. 0
a întreba vp--š-t- (spr--e----) vprašati (spraševati) v-r-š-t- (-p-a-e-a-i- --------------------- vprašati (spraševati) 0
Îl întrebaţi des pe profesor? Al- -og---o sp------t- učit--ja? Ali pogosto sprašujete učitelja? A-i p-g-s-o s-r-š-j-t- u-i-e-j-? -------------------------------- Ali pogosto sprašujete učitelja? 0
Nu, nu îl întreb des. N- s-ra---e- -- pog---o. Ne sprašujem ga pogosto. N- s-r-š-j-m g- p-g-s-o- ------------------------ Ne sprašujem ga pogosto. 0
a răspunde odg--or--i (o-gova--a--) odgovoriti (odgovarjati) o-g-v-r-t- (-d-o-a-j-t-) ------------------------ odgovoriti (odgovarjati) 0
Răspundeţi, vă rog. O-g---r-te- -----m. Odgovorite, prosim. O-g-v-r-t-, p-o-i-. ------------------- Odgovorite, prosim. 0
Răspund. O-g-var-a-. Odgovarjam. O-g-v-r-a-. ----------- Odgovarjam. 0
a lucra de-a-i delati d-l-t- ------ delati 0
El tocmai lucrează? A---on -r---tn-----a? Ali on trenutno dela? A-i o- t-e-u-n- d-l-? --------------------- Ali on trenutno dela? 0
Da, el tocmai lucrează. Da- -n ---nutn- d---. Da, on trenutno dela. D-, o- t-e-u-n- d-l-. --------------------- Da, on trenutno dela. 0
a veni p-iti,-p---a-a-i priti, prihajati p-i-i- p-i-a-a-i ---------------- priti, prihajati 0
Veniţi? Ali--rid-te? Ali pridete? A-i p-i-e-e- ------------ Ali pridete? 0
Da, venim imediat. D-, t-k-j-----e--. Da, takoj pridemo. D-, t-k-j p-i-e-o- ------------------ Da, takoj pridemo. 0
a locui s--n---ti stanovati s-a-o-a-i --------- stanovati 0
Locuiţi în Berlin? St--u--t- - --rli-u? Stanujete v Berlinu? S-a-u-e-e v B-r-i-u- -------------------- Stanujete v Berlinu? 0
Da, locuiesc în Berlin. D---s----je--v B-rl---. Da, stanujem v Berlinu. D-, s-a-u-e- v B-r-i-u- ----------------------- Da, stanujem v Berlinu. 0

Dacă vrem să vorbim, trebuie să scriem!

Nu este întotdeauna uşor să învăţăm limbi străine. Deseori, elevilor le este destul de greu să vorbească la început. Mulţi nu îndrăznesc să formuleze propoziţii în limba străină. Le este frică să nu greşească. Pentru acest tip de elevi, scrisul poate fi o soluţie. Dacă vrem să învăţăm să vorbim bine, trebuie să scriem cât de mult posibil. Scrisul ne ajută să ne obişnuim cu noua limbă. Sunt mai multe motive. Scrierea nu funcţionează precum limbajul. Este un proces mult mai complex. Când scriem, alegem cuvintele cu mai multă grijă. Făcând asta, creierul nostru lucrează mai intens cu noua limbă. Iar noi suntem mult mai relaxaţi când scriem. Nu aşteaptă nimeni răspuns din partea noastră. Astfel, încetul cu încetul, prindem curaj pentru limbă. Pe de altă parte, scrierea dezvoltă creativitatea. Ne simţim mai liberi şi ne jucăm mai mult cu noua limbă. Când scriem, avem mai mult timp la dispoziţie decât atunci când vorbim. Şi lucrul acesta ţine trează memoria. Dar, cel mai mare avantaj al scrisului, este forma impersonală. Adică, putem observa cu precizie rezultatul limbii. Vedem totul mai clar sub ochii noştri. Astfel, ne putem corecta greşelile singuri şi putem învăţa din mers. În principiu, nu este important ce scrii în limba străină. Ceea ce contează este să formulăm propoziţii scrise în mod regulat. Dacă vrei să exersezi, îţi poţi cauta un prieten din străinătate. Şi intr-o zi să vă şi intâlniţi faţă în faţă. Şi veţi vedea atunci că e mult mai uşor să vorbiţi.