Dicționar de expresii

ro Negaţie 2   »   sl Negacija 2

65 [şaizeci şi cinci]

Negaţie 2

Negaţie 2

65 [petinšestdeset]

Negacija 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Slovenă Joaca Mai mult
Este scump inelul? A-- ---t- ----a- --a-? Ali je ta prstan drag? A-i j- t- p-s-a- d-a-? ---------------------- Ali je ta prstan drag? 0
Nu, nu costă decât o sută de Euro. N-,-stan- l----o e-r--. Ne, stane le sto evrov. N-, s-a-e l- s-o e-r-v- ----------------------- Ne, stane le sto evrov. 0
Dar eu am numai cincizeci. A---k ja---ih --am samo petd--et. Ampak jaz jih imam samo petdeset. A-p-k j-z j-h i-a- s-m- p-t-e-e-. --------------------------------- Ampak jaz jih imam samo petdeset. 0
Eşti gata deja? S- ----ot-v(-- -p-i-ra----n(a)-? Si že gotov(a) (pripravljen(a))? S- ž- g-t-v-a- (-r-p-a-l-e-(-)-? -------------------------------- Si že gotov(a) (pripravljen(a))? 0
Nu, încă nu. Ne--ne še. Ne, ne še. N-, n- š-. ---------- Ne, ne še. 0
Dar imediat sunt gata. Am-ak --m -a--j g---v-a). Ampak bom takoj gotov(a). A-p-k b-m t-k-j g-t-v-a-. ------------------------- Ampak bom takoj gotov(a). 0
Mai doreşti supă? Bi ra--a)-š- v-č juh-? Bi rad(a) še več juhe? B- r-d-a- š- v-č j-h-? ---------------------- Bi rad(a) še več juhe? 0
Nu, nu mai doresc. N-- --č-m -- v-č. Ne, nočem je več. N-, n-č-m j- v-č- ----------------- Ne, nočem je več. 0
Dar încă o îngheţată. A-pa------- -n -lad-l--. Ampak bi še en sladoled. A-p-k b- š- e- s-a-o-e-. ------------------------ Ampak bi še en sladoled. 0
Locuieşti de mult timp aici? Že-dol-o sta-uj-š -----? Že dolgo stanuješ tukaj? Ž- d-l-o s-a-u-e- t-k-j- ------------------------ Že dolgo stanuješ tukaj? 0
Nu, abia de o lună. N---še------me-ec. Ne, šele en mesec. N-, š-l- e- m-s-c- ------------------ Ne, šele en mesec. 0
Dar cunosc deja multe persoane. V--d-r---zn-- ž- v----- -----. Vendar poznam že veliko ljudi. V-n-a- p-z-a- ž- v-l-k- l-u-i- ------------------------------ Vendar poznam že veliko ljudi. 0
Mergi mâine acasă? Al---e -utri -el--š-d--ov? Ali se jutri pelješ domov? A-i s- j-t-i p-l-e- d-m-v- -------------------------- Ali se jutri pelješ domov? 0
Nu, numai la sfârşit de săptămână. N----ele-----c------. Ne, šele konec tedna. N-, š-l- k-n-c t-d-a- --------------------- Ne, šele konec tedna. 0
Dar mă întorc deja duminică. Ven----prid-m ž- - n-----o -a---. Vendar pridem že v nedeljo nazaj. V-n-a- p-i-e- ž- v n-d-l-o n-z-j- --------------------------------- Vendar pridem že v nedeljo nazaj. 0
Fiica ta este deja majoră? J- tv----hč- -e ---a---? Je tvoja hči že odrasla? J- t-o-a h-i ž- o-r-s-a- ------------------------ Je tvoja hči že odrasla? 0
Nu, are numai şaptesprezece ani. Ne- im- -e-- -------j-t--e-. Ne, ima šele sedemnajst let. N-, i-a š-l- s-d-m-a-s- l-t- ---------------------------- Ne, ima šele sedemnajst let. 0
Dar are deja un prieten. Ve--a- ----ma -ant-. Vendar že ima fanta. V-n-a- ž- i-a f-n-a- -------------------- Vendar že ima fanta. 0

Ce ne spun cuvintele

Există milioane de cărţi în lume. Nu cunoaştem numărul de cărţi scrise până acum. În aceste cărţi este stocată o mare cantitate de informaţii. Dacă le-am putea citi pe toate, am ştii mai multe. Cărţile ne arată cum se schimbă lumea. Fiecare epocă are cărţile sale. Citindu-le, înţelegem ce este important pentru oameni. Din păcate, nimeni nu poate citi toate cărţile. Dar technica modernă ne poate ajuta să le analizăm. Cărţile pot fi stocate cu ajutorul cifrelor. Apoi conţinutul lor poate fi analizat. Astfel, lingviştii pot să-şi dea seama cum evoluează limba. Dar ceea ce este şi mai interesant este să numărăm frecvenţa cuvintelor. Astfel, ne putem da seama de importanţa anumitor lucruri. Oamenii de ştiinţă au studiat 5 milioane de cărţi. Este vorba de cărţi provenite din ultimele cinci secole. În total, au fost analizate 500 miliarde de cuvinte. Frecvenţa cuvintelor ne arată cum oamenii trăiau atunci şi cum trăiesc acum. Ideile si tendinţele se reflectă în limbă. Spre exemplu, cuvântul bărbaţi şi-a pierdut importanţa. E mai puţin folosit azi decât mai demult. În timp ce frecvenţa cuvântului femei a crescut mult. Cu ajutorul cuvintelor, putem să ne dăm seama ce ne place să mâncăm. În anii cincizeci, cuvântul îngheţată era foarte important. Apoi au fost la modă pizza şi pasta. De câţiva ani domină cuvântul sushi . Iată o veste bună pentru iubitorii de limbi. Limba noastră câştigă anual cuvinte noi.