Dicționar de expresii

ro La bancă   »   eo En la banko

60 [şaizeci]

La bancă

La bancă

60 [sesdek]

En la banko

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Doresc să deschid un cont. Mi -at-s--a-ferm--ko--on. M- ŝ---- m------- k------ M- ŝ-t-s m-l-e-m- k-n-o-. ------------------------- Mi ŝatus malfermi konton. 0
Aici aveţi paşaportul meu. J-- -ia -a-p----. J-- m-- p-------- J-n m-a p-s-o-t-. ----------------- Jen mia pasporto. 0
Şi aici este adresa mea. Ka---en-mia-ad-e--. K-- j-- m-- a------ K-j j-n m-a a-r-s-. ------------------- Kaj jen mia adreso. 0
Doresc să depun bani în contul meu. Mi-ŝat-- --p-ni-m---n-su- m-an--onton. M- ŝ---- d----- m---- s-- m--- k------ M- ŝ-t-s d-p-n- m-n-n s-r m-a- k-n-o-. -------------------------------------- Mi ŝatus deponi monon sur mian konton. 0
Doresc să ridic bani din contul meu. M- ŝatu- -al-ep-n- mono--e--mi-----to. M- ŝ---- m-------- m---- e- m-- k----- M- ŝ-t-s m-l-e-o-i m-n-n e- m-a k-n-o- -------------------------------------- Mi ŝatus maldeponi monon el mia konto. 0
Doresc să ridic extrasele de cont. M---atu----c-vi-m-an -o-te-----n. M- ŝ---- r----- m--- k----------- M- ŝ-t-s r-c-v- m-a- k-n-e-t-r-n- --------------------------------- Mi ŝatus ricevi mian konteltiron. 0
Doresc să încasez un cec de călătorie. M--ŝat-s-e-k-s--i-v-j----ta- --kon. M- ŝ---- e------- v--------- ĉ----- M- ŝ-t-s e-k-s-g- v-j-ĝ-s-a- ĉ-k-n- ----------------------------------- Mi ŝatus enkasigi vojaĝistan ĉekon. 0
Cât de mari sunt comisioanele? Ki-- -l-as---------r-ĵ-? K--- a---- l- m--------- K-o- a-t-s l- m-k-e-a-o- ------------------------ Kiom altas la makleraĵo? 0
Unde trebuie să semnez? K-- m---ubs-----? K-- m- s--------- K-e m- s-b-k-i-u- ----------------- Kie mi subskribu? 0
Aştept un transfer din Germania. Mi-aten-a- ----n -- --r--nu-o. M- a------ ĝ---- e- G--------- M- a-e-d-s ĝ-r-n e- G-r-a-u-o- ------------------------------ Mi atendas ĝiron el Germanujo. 0
Aici este numărul meu de cont. Jen-m-a-k-------e--. J-- m-- k----------- J-n m-a k-n-o-u-e-o- -------------------- Jen mia kontonumero. 0
Au ajuns banii? Ĉ- -- -----a-ven--? Ĉ- l- m--- a------- Ĉ- l- m-n- a-v-n-s- ------------------- Ĉu la mono alvenis? 0
Doresc să schimb aceşti bani. M--ŝ-tus-ŝ-nĝi--i-- -----. M- ŝ---- ŝ---- t--- s----- M- ŝ-t-s ŝ-n-i t-u- s-m-n- -------------------------- Mi ŝatus ŝanĝi tiun sumon. 0
Am nevoie de dolari americani. Mi -ez---s ---n-j--d-l-----. M- b------ u------ d-------- M- b-z-n-s u-o-a-n d-l-r-j-. ---------------------------- Mi bezonas usonajn dolarojn. 0
Vă rog să-mi daţi bancnote mici. B--v-lu---n- a--m- etv---r-jn-b--et-jn. B------ d--- a- m- e--------- b-------- B-n-o-u d-n- a- m- e-v-l-r-j- b-l-t-j-. --------------------------------------- Bonvolu doni al mi etvalorajn biletojn. 0
Aveţi aici un automat de bani? Ĉ- e-tas--ankaŭ-o-a-- -i---e? Ĉ- e---- b----------- ĉ------ Ĉ- e-t-s b-n-a-t-m-t- ĉ---i-? ----------------------------- Ĉu estas bankaŭtomato ĉi-tie? 0
Câţi bani se pot retrage? K-om-d------ ebl-s elt---? K--- d- m--- e---- e------ K-o- d- m-n- e-l-s e-t-r-? -------------------------- Kiom da mono eblas eltiri? 0
Ce fel de cărţi de credit se pot utiliza? K-uj--r--i--a---j-u-eb-as? K--- k----------- u------- K-u- k-e-i-k-r-o- u-e-l-s- -------------------------- Kiuj kreditkartoj uzeblas? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Există o gramatică universală?

Când învăţăm o limbă străină, îi învăţăm şi gramatica. Asta se întâmplă automat la copiii care învaţă limba maternă. Ei nu îşi dau seama că creierul lor învaţă numeroase reguli diferite. Ei învaţă limba maternă corect încă de la început. Aşa cum există multe limbi, tot aşa există şi multe gramatici. Dar există oare o gramatică universală? Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de mult timp de această întrebare. Noile studii pot oferi un răspuns. Căci neurologii au făcut o descoperire interesantă. I-au pus pe subiecţi să înveţe reguli de gramatică. Subiecţii erau elevi care învăţau o limbă străină. Ei învăţau japoneza sau italiana. Jumătate din regulile de gramatică au fost inventate. Dar subiecţii nu ştiau asta. După învaţare, elevilor li s-au dat cateva propoziţii. Subiecţii trebuiau să spună dacă propoziţiile erau corecte sau nu. În timp ce faceau exerciţiile, li s-au studiat creierele. Adică, cercetătorii au măsurat activitatea corticală. Astfel, ei puteau să controleze reacţia creierului faţă de propoziţii. Şi se pare că gramatica este recunoscută de creierul nostru. În producerea limbajului, anumite zone ale creierului sunt active. Centrul Broca este unul dintre ele. El se găseşte în emisfera stângă a creierului. Când elevii întâlneau regulile adevărate de gramatică, acesta era foarte activ. Pentru regulile inventate, activitatea scădea foarte mult. Deci este posibil ca regulile de gramatică să aibă aceeaşi bază. Toate ar urmări aceleaşi principii. Iar aceste principii ar fi de la sine înţelese...