Dicționar de expresii

ro Muncă   »   eo Labori

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [kvindek kvin]

Labori

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Ki----ta----a -r-f--i-? Kio estas via profesio? K-o e-t-s v-a p-o-e-i-? ----------------------- Kio estas via profesio? 0
Soţul meu este de profesie medic. Mia e-zo estas-ku-a-is--. Mia edzo estas kuracisto. M-a e-z- e-t-s k-r-c-s-o- ------------------------- Mia edzo estas kuracisto. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. M- laboras-----te--- k-el fle---t---. Mi laboras duontempe kiel flegistino. M- l-b-r-s d-o-t-m-e k-e- f-e-i-t-n-. ------------------------------------- Mi laboras duontempe kiel flegistino. 0
În curând vom primi pensie. Ni ----aŭ -e-si-----s. Ni baldaŭ pensiuliĝos. N- b-l-a- p-n-i-l-ĝ-s- ---------------------- Ni baldaŭ pensiuliĝos. 0
Dar impozitele sunt mari. Se- -a ----s-oj-est---t-o--lt--. Sed la impostoj estas tro altaj. S-d l- i-p-s-o- e-t-s t-o a-t-j- -------------------------------- Sed la impostoj estas tro altaj. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. K----a --l-an-las---r- m--t-ko-t--. Kaj la malsanulasekuro multekostas. K-j l- m-l-a-u-a-e-u-o m-l-e-o-t-s- ----------------------------------- Kaj la malsanulasekuro multekostas. 0
Ce vrei să devii odată? K-o v- -----o-a--iĝi? Kio vi iam volas iĝi? K-o v- i-m v-l-s i-i- --------------------- Kio vi iam volas iĝi? 0
Vreau să devin inginer. Mi ŝat-s ----i-ĝe-ie--. Mi ŝatus iĝi inĝeniero. M- ŝ-t-s i-i i-ĝ-n-e-o- ----------------------- Mi ŝatus iĝi inĝeniero. 0
Vreau să studiez la universitate. Mi--a-us-st--i-en -n--e-sit-to. Mi ŝatus studi en universitato. M- ŝ-t-s s-u-i e- u-i-e-s-t-t-. ------------------------------- Mi ŝatus studi en universitato. 0
Eu sunt practicant. M--e-t-s --aĝ--to. Mi estas staĝanto. M- e-t-s s-a-a-t-. ------------------ Mi estas staĝanto. 0
Nu câştig mult. Mi -e----na----l---. Mi ne gajnas multon. M- n- g-j-a- m-l-o-. -------------------- Mi ne gajnas multon. 0
Fac practică în străinătate. Mi-st-ĝa--e-sterla-d-. Mi staĝas eksterlande. M- s-a-a- e-s-e-l-n-e- ---------------------- Mi staĝas eksterlande. 0
Acesta este şeful meu. T---e-----m-- e--r-. Tio estas mia estro. T-o e-t-s m-a e-t-o- -------------------- Tio estas mia estro. 0
Am colegi drăguţi. M---ava- -f-bl-jn ko---o-n. Mi havas afablajn kolegojn. M- h-v-s a-a-l-j- k-l-g-j-. --------------------------- Mi havas afablajn kolegojn. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. T-gme-e n- ĉ-a- ---- -- -a---b---ja-r---or---o. Tagmeze ni ĉiam iras al la laboreja restoracio. T-g-e-e n- ĉ-a- i-a- a- l- l-b-r-j- r-s-o-a-i-. ----------------------------------------------- Tagmeze ni ĉiam iras al la laboreja restoracio. 0
Caut un post. Mi--e-----lab----. Mi serĉas laboron. M- s-r-a- l-b-r-n- ------------------ Mi serĉas laboron. 0
Sunt deja de un an şomer. Mi e---s-se--a-----de j-m-u-- --r-. Mi estas senlabora de jam unu jaro. M- e-t-s s-n-a-o-a d- j-m u-u j-r-. ----------------------------------- Mi estas senlabora de jam unu jaro. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. Es--- t----u-taj--en-ab---lo--e- ----iu--an--. Estas tro multaj senlaboruloj en ĉi-tiu lando. E-t-s t-o m-l-a- s-n-a-o-u-o- e- ĉ---i- l-n-o- ---------------------------------------------- Estas tro multaj senlaboruloj en ĉi-tiu lando. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?