Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   eo deziri ion

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sepdek]

deziri ion

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Esperanto Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? Ĉu-v---ezi------mi? Ĉu vi deziras fumi? Ĉ- v- d-z-r-s f-m-? ------------------- Ĉu vi deziras fumi? 0
Doriţi să dansaţi? Ĉ--v--dezir-- -----? Ĉu vi deziras danci? Ĉ- v- d-z-r-s d-n-i- -------------------- Ĉu vi deziras danci? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Ĉ--------i--- pro--n-? Ĉu vi deziras promeni? Ĉ- v- d-z-r-s p-o-e-i- ---------------------- Ĉu vi deziras promeni? 0
Vreau să fumez. M-----i--- ---i. Mi deziras fumi. M- d-z-r-s f-m-. ---------------- Mi deziras fumi. 0
Vrei o ţigară? Ĉu--- -ezi-as ci--r-do-? Ĉu vi deziras cigaredon? Ĉ- v- d-z-r-s c-g-r-d-n- ------------------------ Ĉu vi deziras cigaredon? 0
El vrea un foc. L- dezir-s--a-r-n. Li deziras fajron. L- d-z-r-s f-j-o-. ------------------ Li deziras fajron. 0
Doresc să beau ceva. Mi-d--i--s --- t----i. Mi deziras ion trinki. M- d-z-r-s i-n t-i-k-. ---------------------- Mi deziras ion trinki. 0
Doresc să mănânc ceva. Mi------a- i-- -a--i. Mi deziras ion manĝi. M- d-z-r-s i-n m-n-i- --------------------- Mi deziras ion manĝi. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. Mi-d------ ------p---. Mi deziras iom ripozi. M- d-z-r-s i-m r-p-z-. ---------------------- Mi deziras iom ripozi. 0
Doresc să vă întreb ceva. M--d-z-r-s-io- ---and- ----i. Mi deziras ion demandi al vi. M- d-z-r-s i-n d-m-n-i a- v-. ----------------------------- Mi deziras ion demandi al vi. 0
Doresc să vă rog ceva. M- -e---a---o- pet- -----. Mi deziras ion peti de vi. M- d-z-r-s i-n p-t- d- v-. -------------------------- Mi deziras ion peti de vi. 0
Doresc să vă invit la ceva. M---ez-ra---- -o--nv-ti ---. Mi deziras al io inviti vin. M- d-z-r-s a- i- i-v-t- v-n- ---------------------------- Mi deziras al io inviti vin. 0
Ce doriţi vă rog? Kion-----e-i------- -e---? Kion vi deziras, mi petas? K-o- v- d-z-r-s- m- p-t-s- -------------------------- Kion vi deziras, mi petas? 0
Doriţi o cafea? Ĉ- ------i--s-kaf-n? Ĉu vi deziras kafon? Ĉ- v- d-z-r-s k-f-n- -------------------- Ĉu vi deziras kafon? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? Aŭ ĉ- -i-p-----as -e-n? Aŭ ĉu vi preferas teon? A- ĉ- v- p-e-e-a- t-o-? ----------------------- Aŭ ĉu vi preferas teon? 0
Vrem să mergem acasă. N--vol-- ve--r- -ejme-. Ni volas veturi hejmen. N- v-l-s v-t-r- h-j-e-. ----------------------- Ni volas veturi hejmen. 0
Vreţi un taxi? Ĉ--vi -e--ra- tak-i-n? Ĉu vi deziras taksion? Ĉ- v- d-z-r-s t-k-i-n- ---------------------- Ĉu vi deziras taksion? 0
Ei vor să dea un telefon. I-- d-----s ---efoni. Ili deziras telefoni. I-i d-z-r-s t-l-f-n-. --------------------- Ili deziras telefoni. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.