Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   ko 뭘 하고 싶어요

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [일흔]

70 [ilheun]

뭘 하고 싶어요

[mwol hago sip-eoyo]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Coreeană Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? 담배- 피-- 싶--? 담배를 피우고 싶어요? 0
d--------- p---- s---e---? da-------- p---- s-------? dambaeleul piugo sip-eoyo? d-m-a-l-u- p-u-o s-p-e-y-? -------------------------?
Doriţi să dansaţi? 춤을 추- 싶--? 춤을 추고 싶어요? 0
c----e-- c---- s---e---? ch------ c---- s-------? chum-eul chugo sip-eoyo? c-u--e-l c-u-o s-p-e-y-? -----------------------?
Doriţi să mergeţi la plimbare? 산책- 하- 싶--? 산책을 하고 싶어요? 0
s--------e-- h--- s---e---? sa---------- h--- s-------? sanchaeg-eul hago sip-eoyo? s-n-h-e--e-l h-g- s-p-e-y-? --------------------------?
Vreau să fumez. 저는 담-- 피-- 싶--. 저는 담배를 피우고 싶어요. 0
j------ d--------- p---- s---e---. je----- d--------- p---- s-------. jeoneun dambaeleul piugo sip-eoyo. j-o-e-n d-m-a-l-u- p-u-o s-p-e-y-. ---------------------------------.
Vrei o ţigară? 담배- 피-- 싶--? 담배를 피우고 싶어요? 0
d--------- p---- s---e---? da-------- p---- s-------? dambaeleul piugo sip-eoyo? d-m-a-l-u- p-u-o s-p-e-y-? -------------------------?
El vrea un foc. 그는 불- 원--. 그는 불을 원해요. 0
g------ b---e-- w-------. ge----- b------ w-------. geuneun bul-eul wonhaeyo. g-u-e-n b-l-e-l w-n-a-y-. ------------------------.
Doresc să beau ceva. 저는 뭘 마-- 싶--. 저는 뭘 마시고 싶어요. 0
j------ m--- m----- s---e---. je----- m--- m----- s-------. jeoneun mwol masigo sip-eoyo. j-o-e-n m-o- m-s-g- s-p-e-y-. ----------------------------.
Doresc să mănânc ceva. 저는 뭘 먹- 싶--. 저는 뭘 먹고 싶어요. 0
j------ m--- m----- s---e---. je----- m--- m----- s-------. jeoneun mwol meoggo sip-eoyo. j-o-e-n m-o- m-o-g- s-p-e-y-. ----------------------------.
Doresc să mă odihnesc puţin. 저는 조- 쉬- 싶--. 저는 조금 쉬고 싶어요. 0
j------ j----- s---- s---e---. je----- j----- s---- s-------. jeoneun jogeum swigo sip-eoyo. j-o-e-n j-g-u- s-i-o s-p-e-y-. -----------------------------.
Doresc să vă întreb ceva. 저는 당--- 뭘 물--- 싶--. 저는 당신에게 뭘 물어보고 싶어요. 0
j------ d-------e-- m--- m---e----- s---e---. je----- d---------- m--- m--------- s-------. jeoneun dangsin-ege mwol mul-eobogo sip-eoyo. j-o-e-n d-n-s-n-e-e m-o- m-l-e-b-g- s-p-e-y-. --------------------------------------------.
Doresc să vă rog ceva. 저는 당--- 뭘 부--- 싶--. 저는 당신에게 뭘 부탁하고 싶어요. 0
j------ d-------e-- m--- b-------- s---e---. je----- d---------- m--- b-------- s-------. jeoneun dangsin-ege mwol butaghago sip-eoyo. j-o-e-n d-n-s-n-e-e m-o- b-t-g-a-o s-p-e-y-. -------------------------------------------.
Doresc să vă invit la ceva. 저는 당--- 뭘 대--- 싶--. 저는 당신에게 뭘 대접하고 싶어요. 0
j------ d-------e-- m--- d---------- s---e---. je----- d---------- m--- d---------- s-------. jeoneun dangsin-ege mwol daejeobhago sip-eoyo. j-o-e-n d-n-s-n-e-e m-o- d-e-e-b-a-o s-p-e-y-. ---------------------------------------------.
Ce doriţi vă rog? 뭘 마-- 싶--? 뭘 마시고 싶어요? 0
m--- m----- s---e---? mw-- m----- s-------? mwol masigo sip-eoyo? m-o- m-s-g- s-p-e-y-? --------------------?
Doriţi o cafea? 커피- 마-- 싶--? 커피를 마시고 싶어요? 0
k-------- m----- s---e---? ke------- m----- s-------? keopileul masigo sip-eoyo? k-o-i-e-l m-s-g- s-p-e-y-? -------------------------?
Sau doriţi mai bine un ceai? 아니- 차- 더 좋--? 아니면 차가 더 좋아요? 0
a------- c---- d-- j---a--? an------ c---- d-- j------? animyeon chaga deo joh-ayo? a-i-y-o- c-a-a d-o j-h-a-o? --------------------------?
Vrem să mergem acasă. 우리- 집-- 가- 싶--. 우리는 집으로 가고 싶어요. 0
u------ j---e--- g--- s---e---. ul----- j------- g--- s-------. ulineun jib-eulo gago sip-eoyo. u-i-e-n j-b-e-l- g-g- s-p-e-y-. ------------------------------.
Vreţi un taxi? 택시- 원--? 택시를 원해요? 0
t--------- w-------? ta-------- w-------? taegsileul wonhaeyo? t-e-s-l-u- w-n-a-y-? -------------------?
Ei vor să dea un telefon. 그들- 전-- 하- 싶--. 그들은 전화를 하고 싶어요. 0
g-------e-- j---------- h--- s---e---. ge--------- j---------- h--- s-------. geudeul-eun jeonhwaleul hago sip-eoyo. g-u-e-l-e-n j-o-h-a-e-l h-g- s-p-e-y-. -------------------------------------.

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.