Dicționar de expresii

ro Propoziţii scundare cu sau   »   it Frasi secondarie con se

93 [nouăzeci şi trei]

Propoziţii scundare cu sau

Propoziţii scundare cu sau

93 [novantatré]

Frasi secondarie con se

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Nu ştiu dacă mă iubeşte. No- -o se -i a--. N-- s- s- m- a--- N-n s- s- m- a-a- ----------------- Non so se mi ama. 0
Nu ştiu dacă se întoarce. No- -- -e -ito---. N-- s- s- r------- N-n s- s- r-t-r-a- ------------------ Non so se ritorna. 0
Nu ştiu dacă mă sună. No-----s- m- --l-fona. N-- s- s- m- t-------- N-n s- s- m- t-l-f-n-. ---------------------- Non so se mi telefona. 0
Oare mă iubeşte? Chi-----e-m----a. C----- s- m- a--- C-i-s- s- m- a-a- ----------------- Chissà se mi ama. 0
Oare vine înapoi? C---s- s- ri-or--. C----- s- r------- C-i-s- s- r-t-r-a- ------------------ Chissà se ritorna. 0
Oare mă sună? C-i----se -- t--e--n-. C----- s- m- t-------- C-i-s- s- m- t-l-f-n-. ---------------------- Chissà se mi telefona. 0
Mă întreb dacă se gândeşte la mine. Mi--hie-- -e m- pe---. M- c----- s- m- p----- M- c-i-d- s- m- p-n-i- ---------------------- Mi chiedo se mi pensi. 0
Mă întreb dacă are pe altcineva. M--c---do-s--a--ia u-’-ltra. M- c----- s- a---- u-------- M- c-i-d- s- a-b-a u-’-l-r-. ---------------------------- Mi chiedo se abbia un’altra. 0
Mă întreb dacă minte. Mi---i--- s- m-n--. M- c----- s- m----- M- c-i-d- s- m-n-a- ------------------- Mi chiedo se menta. 0
Oare se gândeşte la mine? C-i--à s-------ns-. C----- s- m- p----- C-i-s- s- m- p-n-a- ------------------- Chissà se mi pensa. 0
Oare are pe altcineva? C----à -- -a ---al--a. C----- s- h- u-------- C-i-s- s- h- u-’-l-r-. ---------------------- Chissà se ha un’altra. 0
Oare spune adevărul? Chis---se---c- la----it-. C----- s- d--- l- v------ C-i-s- s- d-c- l- v-r-t-. ------------------------- Chissà se dice la verità. 0
Mă îndoiesc că mă place cu adevărat. Du--t- -he--- vog--a --ra--nt--b-n-. D----- c-- m- v----- v-------- b---- D-b-t- c-e m- v-g-i- v-r-m-n-e b-n-. ------------------------------------ Dubito che mi voglia veramente bene. 0
Mă îndoiesc că îmi scrie. Dub--- che-mi---r-va. D----- c-- m- s------ D-b-t- c-e m- s-r-v-. --------------------- Dubito che mi scriva. 0
Mă îndoiesc că se însoară cu mine. D---t- c-- mi ---si. D----- c-- m- s----- D-b-t- c-e m- s-o-i- -------------------- Dubito che mi sposi. 0
Oare mă place cu adevărat? C---s- -e -- ama-v-r----te. C----- s- m- a-- v--------- C-i-s- s- m- a-a v-r-m-n-e- --------------------------- Chissà se mi ama veramente. 0
Oare îmi scrie? C--s------mi--cr--e. C----- s- m- s------ C-i-s- s- m- s-r-v-. -------------------- Chissà se mi scrive. 0
Oare se însoară cu mine? C---s- -e--i--posa. C----- s- m- s----- C-i-s- s- m- s-o-a- ------------------- Chissà se mi sposa. 0

Cum învaţă creierul gramatica?

Începem să învăţăm limba noastră maternă ca bebeluşi. Acest lucru se întâmplă în mod automat. Nu suntem conştienţi de acest lucru. C u toate acestea, creierul nostru are de realizat o mare sarcină în procesul învățarii. Când învățăm gramatica, de exemplu, el are mult de lucru. În fiecare zi aude lucruri noi. Acesta primește noi stimuli, în mod constant. Cu toate acestea, creierul nu poate procesa fiecare stimul individual. Tebuie să acționeze economic. Prin urmare, se orientează după regularităţi. Creierul își amintește ceea ce aude de mai multe ori. Înregistrează ori de câte ori se întâmplă un lucru specific. Pornind de la aceste exemple, el creează o regulă gramaticală. Copiii știu dacă o propoziție este corectă sau nu. Cu toate acestea, ei nu știu de ce. Creierul lor ştie regulile fără să le fi învățat. Adulții învață limbile diferit. Ei cunosc deja structurile din limba lor maternă. Acestea constituie baza pentru noile norme gramaticale. Dar, înainte de a învăța, adulții au nevoie de cursuri. Când creierul învaţă gramatica, există un sistem fix. Acest lucru poate fi văzut cu substantivele şi verbele, de exemplu. Acestea sunt stocate în diferite regiuni ale creierului. Diferite zone ale creierului sunt active atunci când le accesăm. Regulile simple sunt, de asemenea, învățate diferit decât regulile complexe. Mai multe zone ale creierului lucrează împreună cu regulile complexe. Încă nu a fost studiat cum anume creierul învaţă gramatica. Dar teoretic, știm că se poate învăța fiecare regulă de gramatică...