Dicționar de expresii

ro Muncă   »   it Lavorare

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [cinquantacinque]

Lavorare

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? Che l---r--fa? C-- l----- f-- C-e l-v-r- f-? -------------- Che lavoro fa? 0
Soţul meu este de profesie medic. M---mar--o --m---c-. M-- m----- è m------ M-o m-r-t- è m-d-c-. -------------------- Mio marito è medico. 0
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. La-o---c--e -nf-r-i-r---art-ti--. L----- c--- i--------- p--------- L-v-r- c-m- i-f-r-i-r- p-r---i-e- --------------------------------- Lavoro come infermiera part-time. 0
În curând vom primi pensie. P-e-t- --dre-o in pe---o-e. P----- a------ i- p-------- P-e-t- a-d-e-o i- p-n-i-n-. --------------------------- Presto andremo in pensione. 0
Dar impozitele sunt mari. Ma-le -asse s--o-a-te. M- l- t---- s--- a---- M- l- t-s-e s-n- a-t-. ---------------------- Ma le tasse sono alte. 0
Şi asigurarea medicală este scumpă. E-l’-ssic---zio-- (-o--r---e---la--ie--è-c----sa. E l-------------- (------ l- m-------- è c------- E l-a-s-c-r-z-o-e (-o-t-o l- m-l-t-i-) è c-s-o-a- ------------------------------------------------- E l’assicurazione (contro le malattie) è costosa. 0
Ce vrei să devii odată? C--a -----s-i-fare? C--- v------- f---- C-s- v-r-e-t- f-r-? ------------------- Cosa vorresti fare? 0
Vreau să devin inginer. Io vorr-i -ive--ar----g-gner-. I- v----- d-------- i--------- I- v-r-e- d-v-n-a-e i-g-g-e-e- ------------------------------ Io vorrei diventare ingegnere. 0
Vreau să studiez la universitate. Io --gl-o ---di-------’un-v-r--t-. I- v----- s------- a-------------- I- v-g-i- s-u-i-r- a-l-u-i-e-s-t-. ---------------------------------- Io voglio studiare all’università. 0
Eu sunt practicant. Io---no-p---ican-e. I- s--- p---------- I- s-n- p-a-i-a-t-. ------------------- Io sono praticante. 0
Nu câştig mult. Non g--d--n---o-t-. N-- g------- m----- N-n g-a-a-n- m-l-o- ------------------- Non guadagno molto. 0
Fac practică în străinătate. Faccio--n ---o----- a-l--s---o. F----- u- t-------- a---------- F-c-i- u- t-r-c-n-o a-l-e-t-r-. ------------------------------- Faccio un tirocinio all’estero. 0
Acesta este şeful meu. Q-e-t- è i--mio ---o. Q----- è i- m-- c---- Q-e-t- è i- m-o c-p-. --------------------- Questo è il mio capo. 0
Am colegi drăguţi. Ho--ei c----g-i-ge--il- - si-p-t-c-. H- d-- c------- g------ / s--------- H- d-i c-l-e-h- g-n-i-i / s-m-a-i-i- ------------------------------------ Ho dei colleghi gentili / simpatici. 0
La prânz mergem întotdeauna la cantină. A mezz-g--rn- --d-a-o -empre in --n--. A m---------- a------ s----- i- m----- A m-z-o-i-r-o a-d-a-o s-m-r- i- m-n-a- -------------------------------------- A mezzogiorno andiamo sempre in mensa. 0
Caut un post. C--co-------sto-di)--av-r-. C---- u- (----- d-- l------ C-r-o u- (-o-t- d-) l-v-r-. --------------------------- Cerco un (posto di) lavoro. 0
Sunt deja de un an şomer. S-n--di-occ------da-----nn----ma-. S--- d---------- d- u- a--- o----- S-n- d-s-c-u-a-o d- u- a-n- o-m-i- ---------------------------------- Sono disoccupato da un anno ormai. 0
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. In -ues-o--aese ci---no t--p---d-so-cu----. I- q----- p---- c- s--- t----- d----------- I- q-e-t- p-e-e c- s-n- t-o-p- d-s-c-u-a-i- ------------------------------------------- In questo paese ci sono troppi disoccupati. 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?