Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   it Al ristorante 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [ventinove]

Al ristorante 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
Este liberă masa? È li-------es-o--av-l-? È libero questo tavolo? È l-b-r- q-e-t- t-v-l-? ----------------------- È libero questo tavolo? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. V-r--- il m-----per ----r-. Vorrei il menu, per favore. V-r-e- i- m-n-, p-r f-v-r-. --------------------------- Vorrei il menu, per favore. 0
Ce îmi puteţi recomanda? Che c-------può--acco--n-ar-? Che cosa mi può raccomandare? C-e c-s- m- p-ò r-c-o-a-d-r-? ----------------------------- Che cosa mi può raccomandare? 0
Aş dori o bere. Vor-ei-un--bi---. Vorrei una birra. V-r-e- u-a b-r-a- ----------------- Vorrei una birra. 0
Aş dori o apă minerală. V--rei un--miner---. Vorrei una minerale. V-r-e- u-a m-n-r-l-. -------------------- Vorrei una minerale. 0
Aş dori un suc de portocale. Vo---i---’-ra-cia-a. Vorrei un’aranciata. V-r-e- u-’-r-n-i-t-. -------------------- Vorrei un’aranciata. 0
Aş dori o cafea. Vo-r---un--a-f-. Vorrei un caffè. V-r-e- u- c-f-è- ---------------- Vorrei un caffè. 0
Aş dori o cafea cu lapte. Vorr----n---f-è-m--c---to. Vorrei un caffè macchiato. V-r-e- u- c-f-è m-c-h-a-o- -------------------------- Vorrei un caffè macchiato. 0
Cu zahăr, vă rog. C----o--u---e--,-p-r fa--re. Con lo zucchero, per favore. C-n l- z-c-h-r-, p-r f-v-r-. ---------------------------- Con lo zucchero, per favore. 0
Doresc un ceai. Vo-rei ---t-. Vorrei un tè. V-r-e- u- t-. ------------- Vorrei un tè. 0
Doresc un ceai cu lămâie. Vor------ -è -l l-m--e. Vorrei un tè al limone. V-r-e- u- t- a- l-m-n-. ----------------------- Vorrei un tè al limone. 0
Doresc un ceai cu lapte. V----i--- t--co- lat-e. Vorrei un tè con latte. V-r-e- u- t- c-n l-t-e- ----------------------- Vorrei un tè con latte. 0
Aveţi ţigări? Ha delle--igare-t-? Ha delle sigarette? H- d-l-e s-g-r-t-e- ------------------- Ha delle sigarette? 0
Aveţi o scrumieră? H- -n-por--ce-ere? Ha un portacenere? H- u- p-r-a-e-e-e- ------------------ Ha un portacenere? 0
Aveţi foc? Ha----a---nde-e? Ha da accendere? H- d- a-c-n-e-e- ---------------- Ha da accendere? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. M- m--c---na-f-r-het--. Mi manca una forchetta. M- m-n-a u-a f-r-h-t-a- ----------------------- Mi manca una forchetta. 0
Îmi lipseşte un cuţit. Mi m-n----n---lt--lo. Mi manca un coltello. M- m-n-a u- c-l-e-l-. --------------------- Mi manca un coltello. 0
Îmi lipseşte o lingură. M- m-nc- -n cucch----. Mi manca un cucchiaio. M- m-n-a u- c-c-h-a-o- ---------------------- Mi manca un cucchiaio. 0

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.