Dicționar de expresii

ro Pronume posesiv 1   »   it Pronomi possessivi 1

66 [şaizeci şi şase]

Pronume posesiv 1

Pronume posesiv 1

66 [sessantasei]

Pronomi possessivi 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Italiană Joaca Mai mult
eu – al meu io---i- mio----a mia io – il mio / la mia i- – i- m-o / l- m-a -------------------- io – il mio / la mia 0
Nu îmi găsesc cheile. N------vo l- m-a--hi--e. Non trovo la mia chiave. N-n t-o-o l- m-a c-i-v-. ------------------------ Non trovo la mia chiave. 0
Nu îmi găsesc biletul de călătorie. Non tr--- i- --o --g--et--. Non trovo il mio biglietto. N-n t-o-o i- m-o b-g-i-t-o- --------------------------- Non trovo il mio biglietto. 0
tu – al tău t- –----tuo----- tua tu – il tuo / la tua t- – i- t-o / l- t-a -------------------- tu – il tuo / la tua 0
Ţi-ai găsit cheile? Ha- ----ato-la--u--c--av-? Hai trovato la tua chiave? H-i t-o-a-o l- t-a c-i-v-? -------------------------- Hai trovato la tua chiave? 0
Ţi-ai găsit biletul de călătorie? H-i -r---to--- --o-b--liett-? Hai trovato il tuo biglietto? H-i t-o-a-o i- t-o b-g-i-t-o- ----------------------------- Hai trovato il tuo biglietto? 0
el – al lui l-- – il-s-- /----s-a lui – il suo / la sua l-i – i- s-o / l- s-a --------------------- lui – il suo / la sua 0
Ştii unde sunt cheile lui? Sa----v-è--- -u- c---ve? Sai dov’è la sua chiave? S-i d-v-è l- s-a c-i-v-? ------------------------ Sai dov’è la sua chiave? 0
Ştii unde este biletul lui de călătorie? Sai d-v---i- suo-b-g---t-o? Sai dov’è il suo biglietto? S-i d-v-è i- s-o b-g-i-t-o- --------------------------- Sai dov’è il suo biglietto? 0
ea – al ei l-i-–-il s-o-/ la --a lei – il suo / la sua l-i – i- s-o / l- s-a --------------------- lei – il suo / la sua 0
Banii ei au dispărut. I--su--denar- è---a---o. Il suo denaro è sparito. I- s-o d-n-r- è s-a-i-o- ------------------------ Il suo denaro è sparito. 0
Şi cartea ei de credit a dispărut deasemenea. E --c-- la-su--car----i-c-ed--o -o- c-- ---. E anche la sua carta di credito non c’è più. E a-c-e l- s-a c-r-a d- c-e-i-o n-n c-è p-ù- -------------------------------------------- E anche la sua carta di credito non c’è più. 0
noi – al nostru noi-–-----o---o noi – il nostro n-i – i- n-s-r- --------------- noi – il nostro 0
Bunicul nostru este bolnav. Il --st-o ---n--è--al---. Il nostro nonno è malato. I- n-s-r- n-n-o è m-l-t-. ------------------------- Il nostro nonno è malato. 0
Bunica noastră este sănătoasă. L--no-t---no--a-st- -ene. La nostra nonna sta bene. L- n-s-r- n-n-a s-a b-n-. ------------------------- La nostra nonna sta bene. 0
voi – al vostru voi----l -os-ro voi – il vostro v-i – i- v-s-r- --------------- voi – il vostro 0
Copii, unde este tăticul vostru? B----ni--do-----l vo-tr- -ap-? Bambini, dov’è il vostro papà? B-m-i-i- d-v-è i- v-s-r- p-p-? ------------------------------ Bambini, dov’è il vostro papà? 0
Copii, unde este mămica voastră? Bam--ni---ov’è-la---s----m--ma? Bambini, dov’è la vostra mamma? B-m-i-i- d-v-è l- v-s-r- m-m-a- ------------------------------- Bambini, dov’è la vostra mamma? 0

Limbaj creativ

Creativitatea este o calitate importantă. Toată lumea vrea să fie creativă. Căci persoanele creative sunt considerate inteligente. Limba noastra trebuie şă fie şi ea creativă. În trecut, oamenii încercau să vorbească corect. Astăzi, când vorbim vrem să fim creativi. Publicitatea şi noile mijloace media reprezintă un exemplu. Ne arată cum putem să ne jucăm cu limba. În ultimii 50 de ani, importanţa creativităţii continuă să crească. Chiar şi cercetările se bazează pe acest fenomen. Psihologii, pedagogii si filozofii studiază procesul creaţiei. Creativitatea este capacitatea de a crea ceva nou. Un vorbitor creativ produce noi forme lingvistice. E vorba de cuvinte sau de structuri gramaticale. Limba creativă permite cercetătorilor să observe schimbările din limbă. Dar nu toţi înţelegem elementele lingvistice noi. Pentru a înţelege limbajul creativ, trebuie să ştim anumite lucruri. Trebuie să ştim cum funcţionează o limbă. Şi trebuie să fim familiari cu mediul din care vin vorbitorii. Doar atunci putem înţelege ce vor să spună. Limbajul adolescenţilor oferă un exemplu. Copiii şi tinerii inventează, fără oprire, termeni noi. Deseori, adulţii nu înţeleg aceste cuvinte. Astăzi, există dicţionare care explică limbajul tinerilor. Dar acestea se demodează odată cu trecerea generaţiilor. Oricum, limbajul creativ se poate învăţa. Trainerii propun cursuri pentru asta. Regula cea mai importantă este: activează-ţi vocea interioară.