Dicționar de expresii

ro „a avea nevoie – a vrea”   »   uk потребувати – хотіти

69 [şaizeci şi nouă]

„a avea nevoie – a vrea”

„a avea nevoie – a vrea”

69 [шістдесят дев’ять]

69 [shistdesyat devʺyatʹ]

потребувати – хотіти

[potrebuvaty – khotity]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Ucraineană Joaca Mai mult
Am nevoie de un pat. Мен---о--ібне-л-ж-о. М--- п------- л----- М-н- п-т-і-н- л-ж-о- -------------------- Мені потрібне ліжко. 0
M--i--------e ---h-o. M--- p------- l------ M-n- p-t-i-n- l-z-k-. --------------------- Meni potribne lizhko.
Vreau să dorm. Я хочу сп--и. Я х--- с----- Я х-ч- с-а-и- ------------- Я хочу спати. 0
Y- kh---- s-aty. Y- k----- s----- Y- k-o-h- s-a-y- ---------------- YA khochu spaty.
Aveţi aici un pat? Ту--є--іж-о? Т-- є л----- Т-т є л-ж-о- ------------ Тут є ліжко? 0
T-t-ye li-h-o? T-- y- l------ T-t y- l-z-k-? -------------- Tut ye lizhko?
Am nevoie de o lampă. Мені-по--і-н--л---а. М--- п------- л----- М-н- п-т-і-н- л-м-а- -------------------- Мені потрібна лампа. 0
Me-- po--i-n- l----. M--- p------- l----- M-n- p-t-i-n- l-m-a- -------------------- Meni potribna lampa.
Vreau să citesc. Я хоч---и---и. Я х--- ч------ Я х-ч- ч-т-т-. -------------- Я хочу читати. 0
Y- -h--hu ch-ta--. Y- k----- c------- Y- k-o-h- c-y-a-y- ------------------ YA khochu chytaty.
Aveţi aici o lampă? Чи є -ут --мп-? Ч- є т-- л----- Ч- є т-т л-м-а- --------------- Чи є тут лампа? 0
C---y- tut --mp-? C-- y- t-- l----- C-y y- t-t l-m-a- ----------------- Chy ye tut lampa?
Am nevoie de un telefon. Мен- --трі-ен -ел-ф--. М--- п------- т------- М-н- п-т-і-е- т-л-ф-н- ---------------------- Мені потрібен телефон. 0
Me-i--otr--e- -e--f--. M--- p------- t------- M-n- p-t-i-e- t-l-f-n- ---------------------- Meni potriben telefon.
Vreau să dau un telefon. Я--очу з--е-е-он-ва--. Я х--- з-------------- Я х-ч- з-т-л-ф-н-в-т-. ---------------------- Я хочу зателефонувати. 0
YA-khoc-- z-te--f--uv--y. Y- k----- z-------------- Y- k-o-h- z-t-l-f-n-v-t-. ------------------------- YA khochu zatelefonuvaty.
Aveţi aici un telefon? Ту--- т-л-фон? Т-- є т------- Т-т є т-л-ф-н- -------------- Тут є телефон? 0
Tu--ye---l-f-n? T-- y- t------- T-t y- t-l-f-n- --------------- Tut ye telefon?
Am nevoie de o cameră foto. М-ні --т--б-ий-ф-то-пара-. М--- п-------- ф---------- М-н- п-т-і-н-й ф-т-а-а-а-. -------------------------- Мені потрібний фотоапарат. 0
M-n- po----n-y- -otoa---a-. M--- p--------- f---------- M-n- p-t-i-n-y- f-t-a-a-a-. --------------------------- Meni potribnyy̆ fotoaparat.
Vreau să fotografiez. Я-х-чу -от-г-аф-ва--. Я х--- ф------------- Я х-ч- ф-т-г-а-у-а-и- --------------------- Я хочу фотографувати. 0
Y----o--u f--ohra-uvaty. Y- k----- f------------- Y- k-o-h- f-t-h-a-u-a-y- ------------------------ YA khochu fotohrafuvaty.
Aveţi aici o cameră foto? Ту--є------пара-? Т-- є ф---------- Т-т є ф-т-а-а-а-? ----------------- Тут є фотоапарат? 0
T-t--e--o------a-? T-- y- f---------- T-t y- f-t-a-a-a-? ------------------ Tut ye fotoaparat?
Am nevoie de un calculator. Мен- по--ібен -о---ютер. М--- п------- к--------- М-н- п-т-і-е- к-м-’-т-р- ------------------------ Мені потрібен комп’ютер. 0
Me-- potr-b-n kompʺy-ter. M--- p------- k---------- M-n- p-t-i-e- k-m-ʺ-u-e-. ------------------------- Meni potriben kompʺyuter.
Vreau să trimit un E-Mail. Я--о----ос-ат- --ві--м-ен----лект-о-но- п-шт--. Я х--- п------ п----------- е---------- п------ Я х-ч- п-с-а-и п-в-д-м-е-н- е-е-т-о-н-ю п-ш-о-. ----------------------------------------------- Я хочу послати повідомлення електронною поштою. 0
Y-----c-- --s-aty ---i--m-----a -l---r-n------o-hto-u. Y- k----- p------ p------------ e----------- p-------- Y- k-o-h- p-s-a-y p-v-d-m-e-n-a e-e-t-o-n-y- p-s-t-y-. ------------------------------------------------------ YA khochu poslaty povidomlennya elektronnoyu poshtoyu.
Aveţi aici un calculator? Чи-- т-- комп’---р? Ч- є т-- к--------- Ч- є т-т к-м-’-т-р- ------------------- Чи є тут комп’ютер? 0
C-y-y- tut kom--y-t-r? C-- y- t-- k---------- C-y y- t-t k-m-ʺ-u-e-? ---------------------- Chy ye tut kompʺyuter?
Îmi trebuie un pix. Мен- пот--бна к--ь-о-- р-ч-а. М--- п------- к------- р----- М-н- п-т-і-н- к-л-к-в- р-ч-а- ----------------------------- Мені потрібна кулькова ручка. 0
M--- p---ibna-k-l--o-a-r-chk-. M--- p------- k------- r------ M-n- p-t-i-n- k-l-k-v- r-c-k-. ------------------------------ Meni potribna kulʹkova ruchka.
Vreau să scriu ceva. Я-х-чу-д-що-н---с---. Я х--- д--- н-------- Я х-ч- д-щ- н-п-с-т-. --------------------- Я хочу дещо написати. 0
YA k---h--d--h--o---p-----. Y- k----- d------ n-------- Y- k-o-h- d-s-c-o n-p-s-t-. --------------------------- YA khochu deshcho napysaty.
Aveţi aici o foaie de hârtie şi un pix? Тут-є -ркуш ---е-- --ку-ькова --ч--? Т-- є а---- п----- і к------- р----- Т-т є а-к-ш п-п-р- і к-л-к-в- р-ч-а- ------------------------------------ Тут є аркуш паперу і кулькова ручка? 0
Tu---e ---ush pape-u i k-----v--ru-h-a? T-- y- a----- p----- i k------- r------ T-t y- a-k-s- p-p-r- i k-l-k-v- r-c-k-? --------------------------------------- Tut ye arkush paperu i kulʹkova ruchka?

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Traducerile automate

Când vrem să traducem texte, trebuie să plătim uneori mulţi bani. Interpreţii şi traducătorii profesionişti sunt foarte scumpi. În ciuda acestui lucru, devine tot mai important să înţelegem alte limbi. Informaticienii şi lingviştii-informaticieni vor să rezolve această problemă. Ei lucrează de multă vreme la dezvoltarea instrumentelor de traducere. Între timp, există multe programe de acest gen. Dar traducerile automate sunt de cele mai multe ori de proastă calitate. Dar nu este vina programatorilor. Limbile au construcţii foarte complexe. Pe de altă parte, computerele au la bază principii matematice simple. De aceea nu pot procesa mereu limba în mod corect. Un program de traduceri ar trebui să înveţe o limbă în totalitate. Pentru a face asta, experţii ar trebui sa-l înveţe milioane de cuvinte şi reguli. Practic este imposibil. E mai uşor să socotească. La asta este el bun. Computerul poate calcula frecvenţa anumitor combinaţii. Spre exemplu, el recunoaşte cuvintele care se folosesc împreună. Pentru asta, trebuie să-i dăm texte în limbi diferite. Astfel, el învaţă ce este tipic fiecărei limbi în parte. Această metodă statistică va îmbunătăţi traducerile automate. Oricum, computerele nu pot înlocui omul. Nicio maşină nu poate imita limbajul creierului uman. Traducătorii şi interpreţii mai au încă mult de lucru. În viitor, textele simple vor putea fi traduse de calculator. Dar cântecele, poezia şi literatura au nevoie de un element viu. Ele au viaţă doar prin limbajul uman. Şi este foarte bine aşa...