Dicționar de expresii

ro Muncă   »   am መሥራት

55 [cincizeci şi cinci]

Muncă

Muncă

55 [ሃምሣ አምስት]

55 [hamiša āmisiti]

መሥራት

[sira]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
Ce faceţi profesional? ምን-ን--------ት？ ም--- ነ- የ----- ም-ድ- ነ- የ-ሰ-ት- -------------- ምንድን ነው የሚሰሩት？ 0
m-n-d-ni-ne-i--emīse----？ m------- n--- y---------- m-n-d-n- n-w- y-m-s-r-t-？ ------------------------- minidini newi yemīseruti？
Soţul meu este de profesie medic. ባሌ -ክተር--ው። ባ- ዶ--- ነ-- ባ- ዶ-ተ- ነ-። ----------- ባሌ ዶክተር ነው። 0
ba-- -okiteri-n-wi. b--- d------- n---- b-l- d-k-t-r- n-w-. ------------------- balē dokiteri newi.
Eu lucrez cu jumătate de normă ca şi asistentă medicală. እኔ--ማ--ቀ- ---ነት-እሰራለው። እ- ግ-- ቀ- ነ---- እ----- እ- ግ-ሽ ቀ- ነ-ስ-ት እ-ራ-ው- ---------------------- እኔ ግማሽ ቀን ነርስነት እሰራለው። 0
in- g-m-s-i k---i -er--i---- --e--l-wi. i-- g------ k---- n--------- i--------- i-ē g-m-s-i k-e-i n-r-s-n-t- i-e-a-e-i- --------------------------------------- inē gimashi k’eni nerisineti iseralewi.
În curând vom primi pensie. በ-ር- --- -ን----። በ--- ጡ-- እ------ በ-ር- ጡ-ታ እ-ወ-ለ-። ---------------- በቅርቡ ጡርታ እንወጣለን። 0
b-k’i-ib- -’u-ita-i--wet’-----. b-------- t------ i------------ b-k-i-i-u t-u-i-a i-i-e-’-l-n-. ------------------------------- bek’iribu t’urita iniwet’aleni.
Dar impozitele sunt mari. ግ--ግብሩ ከፍ-ኛ ነው። ግ- ግ-- ከ--- ነ-- ግ- ግ-ሩ ከ-ተ- ነ-። --------------- ግን ግብሩ ከፍተኛ ነው። 0
gi---gibir- k-fiten----ew-. g--- g----- k-------- n---- g-n- g-b-r- k-f-t-n-a n-w-. --------------------------- gini gibiru kefitenya newi.
Şi asigurarea medicală este scumpă. እና--ጤና-ዋ-ትናው- -ድ --። እ- የ-- ዋ----- ው- ነ-- እ- የ-ና ዋ-ት-ው- ው- ነ-። -------------------- እና የጤና ዋስትናውም ውድ ነው። 0
in--ye-’ē-a-w-si---a-im-------n--i. i-- y------ w----------- w--- n---- i-a y-t-ē-a w-s-t-n-w-m- w-d- n-w-. ----------------------------------- ina yet’ēna wasitinawimi widi newi.
Ce vrei să devii odată? ወ-ፊ--ም----ን -ፈ-ጋ--/ሽ? ወ--- ም- መ-- ት-------- ወ-ፊ- ም- መ-ን ት-ል-ለ-/-? --------------------- ወደፊት ምን መሆን ትፈልጋለህ/ሽ? 0
we--f--i m-ni-m-h-----ife----le-i-sh-? w------- m--- m----- t---------------- w-d-f-t- m-n- m-h-n- t-f-l-g-l-h-/-h-? -------------------------------------- wedefīti mini mehoni tifeligalehi/shi?
Vreau să devin inginer. መሐን-ስ መ-ን -----ው። መ---- መ-- እ------ መ-ን-ስ መ-ን እ-ል-ለ-። ----------------- መሐንዲስ መሆን እፈልጋለው። 0
me-̣ā--d--i --h----i----ga-e-i. m---------- m----- i----------- m-h-ā-i-ī-i m-h-n- i-e-i-a-e-i- ------------------------------- meḥānidīsi mehoni ifeligalewi.
Vreau să studiez la universitate. ዩን--ስቲ --- ---ጋለ-። ዩ----- መ-- እ------ ዩ-ቨ-ስ- መ-ር እ-ል-ለ-። ------------------ ዩንቨርስቲ መማር እፈልጋለው። 0
y---v--i---- mem-ri--f---gal---. y----------- m----- i----------- y-n-v-r-s-t- m-m-r- i-e-i-a-e-i- -------------------------------- yuniverisitī memari ifeligalewi.
Eu sunt practicant. እኔ-ተለማ----ኝ። እ- ተ---- ነ-- እ- ተ-ማ-ጂ ነ-። ------------ እኔ ተለማማጂ ነኝ። 0
i-- -elema--jī nen--. i-- t--------- n----- i-ē t-l-m-m-j- n-n-i- --------------------- inē telemamajī nenyi.
Nu câştig mult. ብ--አይ-----። ብ- አ------- ብ- አ-ከ-ለ-ም- ----------- ብዙ አይከፈለኝም። 0
bi-u ---kef--enyim-. b--- ā-------------- b-z- ā-i-e-e-e-y-m-. -------------------- bizu āyikefelenyimi.
Fac practică în străinătate. በ---አ-ር-እየተ-ማመ-ኩኝ -ው። በ-- አ-- እ-------- ነ-- በ-ላ አ-ር እ-ተ-ማ-ደ-ኝ ነ-። --------------------- በሌላ አገር እየተለማመደኩኝ ነው። 0
b---l---g----i-e--l---m-d-kuny-----i. b----- ā---- i----------------- n---- b-l-l- ā-e-i i-e-e-e-a-e-e-u-y- n-w-. ------------------------------------- belēla āgeri iyetelemamedekunyi newi.
Acesta este şeful meu. ያ--ኔ -ለቃ ነ-። ያ የ- አ-- ነ-- ያ የ- አ-ቃ ነ-። ------------ ያ የኔ አለቃ ነው። 0
y---en- -lek-a ne-i. y- y--- ā----- n---- y- y-n- ā-e-’- n-w-. -------------------- ya yenē ālek’a newi.
Am colegi drăguţi. እ---ሩ--ልደረ-ች-አ--። እ- ጥ- ባ----- አ--- እ- ጥ- ባ-ደ-ቦ- አ-ኝ- ----------------- እኔ ጥሩ ባልደረቦች አሉኝ። 0
i-----i-u-b--i-e-eb--h----u---. i-- t---- b------------ ā------ i-ē t-i-u b-l-d-r-b-c-i ā-u-y-. ------------------------------- inē t’iru baliderebochi ālunyi.
La prânz mergem întotdeauna la cantină. ሁሌ -ሰዓት -ኋላ ወ- ካፊቴ-ያ--ንሄ-ለ-። ሁ- ከ--- በ-- ወ- ካ---- እ------ ሁ- ከ-ዓ- በ-ላ ወ- ካ-ቴ-ያ እ-ሄ-ለ-። ---------------------------- ሁሌ ከሰዓት በኋላ ወደ ካፊቴርያ እንሄዳለን። 0
h-l- k-s------b-h-wala----e-k--ītēr--a inih-da-e-i. h--- k------- b------- w--- k--------- i----------- h-l- k-s-‘-t- b-h-w-l- w-d- k-f-t-r-y- i-i-ē-a-e-i- --------------------------------------------------- hulē kese‘ati beḫwala wede kafītēriya inihēdaleni.
Caut un post. ስራ----ለኩኝ-ነ- ። ስ- እ----- ነ- ። ስ- እ-ፈ-ኩ- ነ- ። -------------- ስራ እየፈለኩኝ ነው ። 0
si----y-fele----i -----. s--- i----------- n--- . s-r- i-e-e-e-u-y- n-w- . ------------------------ sira iyefelekunyi newi .
Sunt deja de un an şomer. ለአመት-ያ-- ስ- አጥ---። ለ--- ያ-- ስ- አ- ነ-- ለ-መ- ያ-ል ስ- አ- ነ-። ------------------ ለአመት ያክል ስራ አጥ ነኝ። 0
l----e-i yak-l--s-ra-ā-’i-neny-. l------- y----- s--- ā--- n----- l-’-m-t- y-k-l- s-r- ā-’- n-n-i- -------------------------------- le’āmeti yakili sira āt’i nenyi.
În ţara asta sunt prea mulţi şomeri. በዚ- ሃገ--ውስጥ ---ስራ-አጦች -ሉ። በ-- ሃ-- ው-- ብ- ስ- አ-- አ-- በ-ህ ሃ-ር ው-ጥ ብ- ስ- አ-ች አ-። ------------------------- በዚህ ሃገር ውስጥ ብዙ ስራ አጦች አሉ። 0
bez--i-h-g--i w-s-t---bizu si-a ā-’oc---āl-. b----- h----- w------ b--- s--- ā------ ā--- b-z-h- h-g-r- w-s-t-i b-z- s-r- ā-’-c-i ā-u- -------------------------------------------- bezīhi hageri wisit’i bizu sira āt’ochi ālu.

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Amintirile au nevoie de limbă

Majoritatea oamenilor işi amintesc prima lor zi de şcoală. Dar majoritatea nu işi amintesc ce s-a întâmplat înainte- Practic, nu avem aproape nicio amintire din primii ani de viaţă. De ce? De ce nu ne putem aminti experienţele de când eram mici? Răspunsul se găseşte în dezvoltarea noastră. Limba şi memoria se dezvoltă aproape în acelaşi moment. Şi pentru a-şi aminti ceva, omul are nevoie de limbaj. Adică, are nevoie de cuvinte pentru a exprima experienţele trăite. Oamenii de ştiinţă au făcut diverse teste pe copii. Şi au aflat un lucru foarte interesant. De îndată ce copiii învaţă să vorbească, uită tot ce a avut loc înainte. Începutul vorbirii este, aşadar, începutul amintirilor. Copiii învaţă foarte multe în primii trei ani de viaţă. Experimentează zilnic lucruri noi. La această vârstă, ei au multe experienţe importante. În ciuda acestui lucru, totul dispare. Psihologii numesc acest fenomen amnezie infantilă. Rămân doar lucrurile pe care ei le pot numi. Memoria autobiografică reţine experienţe personale. Ea funcţionează ca un jurnal personal. Ea memorează tot ce este important în viaţa noastră. Astfel, memoria autobiografică ne formează identitatea. Dar dezvoltarea ei depinde de învăţarea limbii materne. Şi ne putem activa memoria doar prin vorbire. Lucrurile pe care le învăţam ca bebeluş cu siguranţă nu se pierd. Ele sunt înmagazinate undeva în creierul nostru. Pur şi simplu nu le mai putem accesa...păcat, nu-i aşa?