Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   am የሆነ ነገር ለመወዳደር

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [ሰባ]

70 [ሰባ]

የሆነ ነገር ለመወዳደር

[መውደድ]

Puteți face clic pe fiecare spațiu liber pentru a vedea textul sau:   
Română Amharică Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? ማጨ- ይ----? ማጨስ ይፈልጋሉ? 0
መው-ድመውደድ
Doriţi să dansaţi? መደ-- ይ----? መደነስ ይፈልጋሉ? 0
ማጨ- ይ----?ማጨስ ይፈልጋሉ?
Doriţi să mergeţi la plimbare? የእ-- ጉ- ማ--- ይ----? የእግር ጉዞ ማድረግ ይፈልጋሉ? 0
ማጨ- ይ----?ማጨስ ይፈልጋሉ?
Vreau să fumez. ማጨ- እ----ው ማጨስ እፈልጋለው 0
መደ-- ይ----?መደነስ ይፈልጋሉ?
Vrei o ţigară? ሲጋ- ት-----/ጊ---? ሲጋራ ትፈልጋለህ/ጊያለሽ? 0
መደ-- ይ----?መደነስ ይፈልጋሉ?
El vrea un foc. እሱ ላ--- ይ---ል እሱ ላይተር ይፈልጋል 0
የእ-- ጉ- ማ--- ይ----?የእግር ጉዞ ማድረግ ይፈልጋሉ?
Doresc să beau ceva. ጥቂ- ነ-- መ--- እ-----። ጥቂት ነገር መጠጣት እፈልጋለው። 0
የእ-- ጉ- ማ--- ይ----?የእግር ጉዞ ማድረግ ይፈልጋሉ?
Doresc să mănânc ceva. ጥቂ- ነ-- መ--- እ-----። ጥቂት ነገር መብላት እፈልጋለው። 0
ማጨ- እ----ውማጨስ እፈልጋለው
Doresc să mă odihnesc puţin. ትን- ማ-- እ-----። ትንሽ ማረፍ እፈልጋለው። 0
ማጨ- እ----ውማጨስ እፈልጋለው
Doresc să vă întreb ceva. ጥቂ- ነ-- ል---- እ-----። ጥቂት ነገር ልጠይቅዎ እፈልጋለው። 0
ሲጋ- ት-----/ጊ---?ሲጋራ ትፈልጋለህ/ጊያለሽ?
Doresc să vă rog ceva. ጥቂ- ነ-- እ----- ል---- እ-----። ጥቂት ነገር እንዲሰጡኝ ልጠይቅዎ እፈልጋለው። 0
ሲጋ- ት-----/ጊ---?ሲጋራ ትፈልጋለህ/ጊያለሽ?
Doresc să vă invit la ceva. ልጋ--- እ-----። ልጋብዝዎ እፈልጋለው። 0
እሱ ላ--- ይ---ልእሱ ላይተር ይፈልጋል
Ce doriţi vă rog? ምን እ------- ይ----? ምን እንዳቀርብልዎ ይፈልጋሉ? 0
እሱ ላ--- ይ---ልእሱ ላይተር ይፈልጋል
Doriţi o cafea? ቡና ይ----? ቡና ይፈልጋሉ? 0
ጥቂ- ነ-- መ--- እ-----።ጥቂት ነገር መጠጣት እፈልጋለው።
Sau doriţi mai bine un ceai? ወይ- ሻ- ይ---? ወይስ ሻይ ይወዳሉ? 0
ጥቂ- ነ-- መ--- እ-----።ጥቂት ነገር መጠጣት እፈልጋለው።
Vrem să mergem acasă. ወደ ቤ- መ--- እ------። ወደ ቤት መንዳት እንፈልጋለን። 0
ጥቂ- ነ-- መ--- እ-----።ጥቂት ነገር መብላት እፈልጋለው።
Vreţi un taxi? ታክ- ይ----? ታክሲ ይፈልጋሉ? 0
ጥቂ- ነ-- መ--- እ-----።ጥቂት ነገር መብላት እፈልጋለው።
Ei vor să dea un telefon. ስል- መ--- ይ----？ ስልክ መደወል ይፈልጋሉ？ 0
ትን- ማ-- እ-----።ትንሽ ማረፍ እፈልጋለው።

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.