Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   am የሆነ ነገር ለመወዳደር

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [ሰባ]

70 [seba]

የሆነ ነገር ለመወዳደር

[mewidedi]

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Amharică Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? ማጨ--ይፈ--ሉ? ማ-- ይ----- ማ-ስ ይ-ል-ሉ- ---------- ማጨስ ይፈልጋሉ? 0
m-ch’e-i -if--i-a--? m------- y---------- m-c-’-s- y-f-l-g-l-? -------------------- mach’esi yifeligalu?
Doriţi să dansaţi? መደነ- ይፈል--? መ--- ይ----- መ-ነ- ይ-ል-ሉ- ----------- መደነስ ይፈልጋሉ? 0
mede---- y-fe--ga--? m------- y---------- m-d-n-s- y-f-l-g-l-? -------------------- medenesi yifeligalu?
Doriţi să mergeţi la plimbare? የ-ግ- ----ድረግ--ፈ-ጋ-? የ--- ጉ- ማ--- ይ----- የ-ግ- ጉ- ማ-ረ- ይ-ል-ሉ- ------------------- የእግር ጉዞ ማድረግ ይፈልጋሉ? 0
ye-i---i ---o -a-----i-yifeli--lu? y------- g--- m------- y---------- y-’-g-r- g-z- m-d-r-g- y-f-l-g-l-? ---------------------------------- ye’igiri guzo madiregi yifeligalu?
Vreau să fumez. ማጨ-----ጋለው ማ-- እ----- ማ-ስ እ-ል-ለ- ---------- ማጨስ እፈልጋለው 0
m--h’-s---f-liga-ewi m------- i---------- m-c-’-s- i-e-i-a-e-i -------------------- mach’esi ifeligalewi
Vrei o ţigară? ሲ-----ል-ለህ--ያለ-? ሲ-- ት----------- ሲ-ራ ት-ል-ለ-/-ያ-ሽ- ---------------- ሲጋራ ትፈልጋለህ/ጊያለሽ? 0
sī--r- t-f----ale-i--īy-le-h-? s----- t---------------------- s-g-r- t-f-l-g-l-h-/-ī-a-e-h-? ------------------------------ sīgara tifeligalehi/gīyaleshi?
El vrea un foc. እ--ላ--- ይፈልጋል እ- ላ--- ይ---- እ- ላ-ተ- ይ-ል-ል ------------- እሱ ላይተር ይፈልጋል 0
i-u---yi---- -if-l--a-i i-- l------- y--------- i-u l-y-t-r- y-f-l-g-l- ----------------------- isu layiteri yifeligali
Doresc să beau ceva. ጥቂት --ር--ጠ---እ--ጋ-ው። ጥ-- ነ-- መ--- እ------ ጥ-ት ነ-ር መ-ጣ- እ-ል-ለ-። -------------------- ጥቂት ነገር መጠጣት እፈልጋለው። 0
t’i---t--ne-er- --t’---ati-ifelig-----. t------- n----- m--------- i----------- t-i-’-t- n-g-r- m-t-e-’-t- i-e-i-a-e-i- --------------------------------------- t’ik’īti negeri met’et’ati ifeligalewi.
Doresc să mănânc ceva. ጥቂ- ነገ- መብ-- -ፈልጋለው። ጥ-- ነ-- መ--- እ------ ጥ-ት ነ-ር መ-ላ- እ-ል-ለ-። -------------------- ጥቂት ነገር መብላት እፈልጋለው። 0
t’i--ī-i --g-r- m----ati i-e-i--le-i. t------- n----- m------- i----------- t-i-’-t- n-g-r- m-b-l-t- i-e-i-a-e-i- ------------------------------------- t’ik’īti negeri mebilati ifeligalewi.
Doresc să mă odihnesc puţin. ትንሽ --- -ፈ-ጋለ-። ት-- ማ-- እ------ ት-ሽ ማ-ፍ እ-ል-ለ-። --------------- ትንሽ ማረፍ እፈልጋለው። 0
t---s-i mar--i--f---gale-i. t------ m----- i----------- t-n-s-i m-r-f- i-e-i-a-e-i- --------------------------- tinishi marefi ifeligalewi.
Doresc să vă întreb ceva. ጥቂት ነ-ር--ጠይ-ዎ--ፈ--ለ-። ጥ-- ነ-- ል---- እ------ ጥ-ት ነ-ር ል-ይ-ዎ እ-ል-ለ-። --------------------- ጥቂት ነገር ልጠይቅዎ እፈልጋለው። 0
t’i---ti -e--r----t’---k-iwo-------a----. t------- n----- l----------- i----------- t-i-’-t- n-g-r- l-t-e-i-’-w- i-e-i-a-e-i- ----------------------------------------- t’ik’īti negeri lit’eyik’iwo ifeligalewi.
Doresc să vă rog ceva. ጥቂት --ር-እ----ኝ--ጠ--ዎ-እ-----። ጥ-- ነ-- እ----- ል---- እ------ ጥ-ት ነ-ር እ-ዲ-ጡ- ል-ይ-ዎ እ-ል-ለ-። ---------------------------- ጥቂት ነገር እንዲሰጡኝ ልጠይቅዎ እፈልጋለው። 0
t---’-------er--in-d-s---un---lit-------wo -fe-i-a--wi. t------- n----- i------------ l----------- i----------- t-i-’-t- n-g-r- i-i-ī-e-’-n-i l-t-e-i-’-w- i-e-i-a-e-i- ------------------------------------------------------- t’ik’īti negeri inidīset’unyi lit’eyik’iwo ifeligalewi.
Doresc să vă invit la ceva. ልጋ--- እ-----። ል---- እ------ ል-ብ-ዎ እ-ል-ለ-። ------------- ልጋብዝዎ እፈልጋለው። 0
ligab---w- i-e-i--l-wi. l--------- i----------- l-g-b-z-w- i-e-i-a-e-i- ----------------------- ligabiziwo ifeligalewi.
Ce doriţi vă rog? ምን-እ-ዳቀርብ-ዎ--ፈልጋሉ? ም- እ------- ይ----- ም- እ-ዳ-ር-ል- ይ-ል-ሉ- ------------------ ምን እንዳቀርብልዎ ይፈልጋሉ? 0
m-ni i-id--’-r----iwo-y-----g-lu? m--- i--------------- y---------- m-n- i-i-a-’-r-b-l-w- y-f-l-g-l-? --------------------------------- mini inidak’eribiliwo yifeligalu?
Doriţi o cafea? ቡና----ጋ-? ቡ- ይ----- ቡ- ይ-ል-ሉ- --------- ቡና ይፈልጋሉ? 0
b-n----fe--g-lu? b--- y---------- b-n- y-f-l-g-l-? ---------------- buna yifeligalu?
Sau doriţi mai bine un ceai? ወ-- -ይ -ወዳሉ? ወ-- ሻ- ይ---- ወ-ስ ሻ- ይ-ዳ-? ------------ ወይስ ሻይ ይወዳሉ? 0
we-----s-a-i---wed-lu? w----- s---- y-------- w-y-s- s-a-i y-w-d-l-? ---------------------- weyisi shayi yiwedalu?
Vrem să mergem acasă. ወ---- መንዳ--እን-ልጋ--። ወ- ቤ- መ--- እ------- ወ- ቤ- መ-ዳ- እ-ፈ-ጋ-ን- ------------------- ወደ ቤት መንዳት እንፈልጋለን። 0
we---b-t----n--a---inifel---len-. w--- b--- m------- i------------- w-d- b-t- m-n-d-t- i-i-e-i-a-e-i- --------------------------------- wede bēti menidati inifeligaleni.
Vreţi un taxi? ታ-ሲ-ይፈልጋሉ? ታ-- ይ----- ታ-ሲ ይ-ል-ሉ- ---------- ታክሲ ይፈልጋሉ? 0
t-kis- yife----lu? t----- y---------- t-k-s- y-f-l-g-l-? ------------------ takisī yifeligalu?
Ei vor să dea un telefon. ስልክ ---- -ፈል-ሉ？ ስ-- መ--- ይ----- ስ-ክ መ-ወ- ይ-ል-ሉ- --------------- ስልክ መደወል ይፈልጋሉ？ 0
s--i---me------ -i-eliga--？ s----- m------- y---------- s-l-k- m-d-w-l- y-f-l-g-l-？ --------------------------- siliki medeweli yifeligalu？

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.