Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   nn to like something

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sytti]

to like something

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? V---d--rø---e? Vil du røykje? V-l d- r-y-j-? -------------- Vil du røykje? 0
Doriţi să dansaţi? Vil du ---se? Vil du danse? V-l d- d-n-e- ------------- Vil du danse? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Vi---u gå -in-tur? Vil du gå ein tur? V-l d- g- e-n t-r- ------------------ Vil du gå ein tur? 0
Vreau să fumez. E--vil ----ne --yk--. Eg vil gjerne røykje. E- v-l g-e-n- r-y-j-. --------------------- Eg vil gjerne røykje. 0
Vrei o ţigară? Vi------a ei- s-gar-tt? Vil du ha ein sigarett? V-l d- h- e-n s-g-r-t-? ----------------------- Vil du ha ein sigarett? 0
El vrea un foc. Han---- -- f--. Han vil ha fyr. H-n v-l h- f-r- --------------- Han vil ha fyr. 0
Doresc să beau ceva. E- -il g-erne-ha n--o å --ik--. Eg vil gjerne ha noko å drikke. E- v-l g-e-n- h- n-k- å d-i-k-. ------------------------------- Eg vil gjerne ha noko å drikke. 0
Doresc să mănânc ceva. Eg v-l-gj--ne -- n--- å e-e. Eg vil gjerne ha noko å ete. E- v-l g-e-n- h- n-k- å e-e- ---------------------------- Eg vil gjerne ha noko å ete. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. E--vil-g--rn--sla-pe-av li--. Eg vil gjerne slappe av litt. E- v-l g-e-n- s-a-p- a- l-t-. ----------------------------- Eg vil gjerne slappe av litt. 0
Doresc să vă întreb ceva. Eg --- --e--e s------deg-o--no-o. Eg vil gjerne spørje deg om noko. E- v-l g-e-n- s-ø-j- d-g o- n-k-. --------------------------------- Eg vil gjerne spørje deg om noko. 0
Doresc să vă rog ceva. E--vi- -j---- b--deg--m -ok-. Eg vil gjerne be deg om noko. E- v-l g-e-n- b- d-g o- n-k-. ----------------------------- Eg vil gjerne be deg om noko. 0
Doresc să vă invit la ceva. E- v-- gjerne-i--i-e-e de--t-l-n-ko. Eg vil gjerne invitere deg til noko. E- v-l g-e-n- i-v-t-r- d-g t-l n-k-. ------------------------------------ Eg vil gjerne invitere deg til noko. 0
Ce doriţi vă rog? Kva --l -- -a? Kva vil du ha? K-a v-l d- h-? -------------- Kva vil du ha? 0
Doriţi o cafea? V-l-du-ha-ei- k---i? Vil du ha ein kaffi? V-l d- h- e-n k-f-i- -------------------- Vil du ha ein kaffi? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? El-----i--du-hell-- ha -i- -e? Eller vil du heller ha ein te? E-l-r v-l d- h-l-e- h- e-n t-? ------------------------------ Eller vil du heller ha ein te? 0
Vrem să mergem acasă. Vi---l-g-e--e -ø-r- he--. Vi vil gjerne køyre heim. V- v-l g-e-n- k-y-e h-i-. ------------------------- Vi vil gjerne køyre heim. 0
Vreţi un taxi? Vil d- h---i--r-sj-? Vil de ha ei drosje? V-l d- h- e- d-o-j-? -------------------- Vil de ha ei drosje? 0
Ei vor să dea un telefon. De--v---g------r---j-. Dei vil gjerne ringje. D-i v-l g-e-n- r-n-j-. ---------------------- Dei vil gjerne ringje. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.