Dicționar de expresii

ro „a dori” ceva   »   nn ville noko 1

70 [şaptezeci]

„a dori” ceva

„a dori” ceva

70 [sytti]

ville noko 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Doriţi să fumaţi? V---d- r----e? V__ d_ r______ V-l d- r-y-j-? -------------- Vil du røykje? 0
Doriţi să dansaţi? V----- -a-se? V__ d_ d_____ V-l d- d-n-e- ------------- Vil du danse? 0
Doriţi să mergeţi la plimbare? Vil--u----e-n tur? V__ d_ g_ e__ t___ V-l d- g- e-n t-r- ------------------ Vil du gå ein tur? 0
Vreau să fumez. Eg -il-----ne--øy-je. E_ v__ g_____ r______ E- v-l g-e-n- r-y-j-. --------------------- Eg vil gjerne røykje. 0
Vrei o ţigară? Vil-d---a ei- --ga-et-? V__ d_ h_ e__ s________ V-l d- h- e-n s-g-r-t-? ----------------------- Vil du ha ein sigarett? 0
El vrea un foc. Ha- -i--ha -y-. H__ v__ h_ f___ H-n v-l h- f-r- --------------- Han vil ha fyr. 0
Doresc să beau ceva. E---i- -jer---ha -o-o å-----ke. E_ v__ g_____ h_ n___ å d______ E- v-l g-e-n- h- n-k- å d-i-k-. ------------------------------- Eg vil gjerne ha noko å drikke. 0
Doresc să mănânc ceva. E--vil g-e-n---a n-k- å-e--. E_ v__ g_____ h_ n___ å e___ E- v-l g-e-n- h- n-k- å e-e- ---------------------------- Eg vil gjerne ha noko å ete. 0
Doresc să mă odihnesc puţin. E- --- g--r-e-sl-p----v-li-t. E_ v__ g_____ s_____ a_ l____ E- v-l g-e-n- s-a-p- a- l-t-. ----------------------------- Eg vil gjerne slappe av litt. 0
Doresc să vă întreb ceva. Eg ------er-e--pø-j--de- o--n-ko. E_ v__ g_____ s_____ d__ o_ n____ E- v-l g-e-n- s-ø-j- d-g o- n-k-. --------------------------------- Eg vil gjerne spørje deg om noko. 0
Doresc să vă rog ceva. E--vil---er-e be de---m n-ko. E_ v__ g_____ b_ d__ o_ n____ E- v-l g-e-n- b- d-g o- n-k-. ----------------------------- Eg vil gjerne be deg om noko. 0
Doresc să vă invit la ceva. E- --l --e-ne i--ite-e deg--i- no--. E_ v__ g_____ i_______ d__ t__ n____ E- v-l g-e-n- i-v-t-r- d-g t-l n-k-. ------------------------------------ Eg vil gjerne invitere deg til noko. 0
Ce doriţi vă rog? K-- v-l--u-h-? K__ v__ d_ h__ K-a v-l d- h-? -------------- Kva vil du ha? 0
Doriţi o cafea? Vi------a--i- -a--i? V__ d_ h_ e__ k_____ V-l d- h- e-n k-f-i- -------------------- Vil du ha ein kaffi? 0
Sau doriţi mai bine un ceai? E-l----i- -- he-l-------in-te? E____ v__ d_ h_____ h_ e__ t__ E-l-r v-l d- h-l-e- h- e-n t-? ------------------------------ Eller vil du heller ha ein te? 0
Vrem să mergem acasă. Vi-v-l-g---n------- ---m. V_ v__ g_____ k____ h____ V- v-l g-e-n- k-y-e h-i-. ------------------------- Vi vil gjerne køyre heim. 0
Vreţi un taxi? V-- de-ha--i--ro-je? V__ d_ h_ e_ d______ V-l d- h- e- d-o-j-? -------------------- Vil de ha ei drosje? 0
Ei vor să dea un telefon. Dei-vi--g--rn-----gj-. D__ v__ g_____ r______ D-i v-l g-e-n- r-n-j-. ---------------------- Dei vil gjerne ringje. 0

Două limbi = două zone ale limbajului !

Pentru creierul nostru nu contează când învăţăm o limba străină. Asta se întamplă pentru că el are diferite zone în care stochează limbile. Limbile pe care le învăţăm nu sunt stocate împreună. Limbile pe care le învăţăm ca adulţi au propria lor memorie. Mai exact, creierul procesează regulile noi în alt loc. Ele nu sunt depozitate în acelaşi loc cu limba maternă. Pe de altă parte, cei care sunt bilingvi de mici, folosesc aceeaşi zonă. Multe studii ştiinţifice au ajuns la această concluzie. Neurobiologii, au studiat mai mulţi subiecţi. Aceştia vorbeau în mod curent două limbi. Dar o parte dintre subiecţi au crescut vorbind două limbi. Cealaltă parte, din contră, a învăţat mai târziu cealaltă limbă. În timpul testelor lingvistice, cercetătorii au putut măsura activitatea corticală. Astfel, ei au putut vedea ce zone ale creierului funcţionau în timpul testului. Şi au observat că cei care au învăţat limbile mai târziu aveau două zone de limbaj! Cercetătorii au bănuit mai demult acest lucru. Oamenii care au suferit leziuni ale creierului aveau simptome diferite. Astfel, leziunile creierului pot duce la probleme de limbaj. Persoanele afectate nu pot pronunţa sau înţelege corect cuvintele. Dar victimele bilingve accidentate prezintă simptome neobişnuite. Problemele lor de limbaj nu afectează mereu cele două limbi. Dacă doar o zonă a creierului este afectată, cealaltă poate încă funcţiona. Astfel, pacienţii vorbesc o limbă mai bine decât alta. Şi limbile sunt învăţate din nou cu aceeaşi viteză. Asta dovedeşte că cele două limbi nu sunt stocate în acelaşi loc. Deoarece ele nu sunt învăţate în acelaşi timp, formează două zone diferite. Încă nu ştim cum creierul reuşeşte să gestioneze mai multe limbi. Dar ultimele descoperiri pot duce la noi strategii de învăţare.