Dicționar de expresii

ro Trecutul verbelor modale 1   »   nn Fortid av modale hjelpeverb 1

87 [optzeci şi şapte]

Trecutul verbelor modale 1

Trecutul verbelor modale 1

87 [åttisju]

Fortid av modale hjelpeverb 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
A trebuit să udăm florile. V--m--te vatne----m---. V_ m____ v____ b_______ V- m-t-e v-t-e b-o-a-e- ----------------------- Vi måtte vatne blomane. 0
A trebuit să strângem în apartament. V---å-te-r--de i-l-i----eita. V_ m____ r____ i l___________ V- m-t-e r-d-e i l-i-e-h-i-a- ----------------------------- Vi måtte rydde i leilegheita. 0
A trebuit să spălăm vasele. V- -åtte-ta oppv---e-. V_ m____ t_ o_________ V- m-t-e t- o-p-a-k-n- ---------------------- Vi måtte ta oppvasken. 0
A trebuit să plătiţi factura? M--te-de-b-ta-e r-kn--g-? M____ d_ b_____ r________ M-t-e d- b-t-l- r-k-i-g-? ------------------------- Måtte de betale rekninga? 0
A trebuit să plătiţi intrare? Må-te--e b--ale ---gangsp--g--? M____ d_ b_____ i______________ M-t-e d- b-t-l- i-n-a-g-p-n-a-? ------------------------------- Måtte de betale inngangspengar? 0
A trebuit să plătiţi o amendă? M-t-e d- -e------- bo-? M____ d_ b_____ e_ b___ M-t-e d- b-t-l- e- b-t- ----------------------- Måtte de betale ei bot? 0
Cine a trebuit să îşi ia rămas bun? Kve----tt- -e-- h--det? K___ m____ s___ h_ d___ K-e- m-t-e s-i- h- d-t- ----------------------- Kven måtte seie ha det? 0
Cine a trebuit să meargă devreme acasă? Kv-n m-t-- gå-he-m--id-e-? K___ m____ g_ h___ t______ K-e- m-t-e g- h-i- t-d-e-? -------------------------- Kven måtte gå heim tidleg? 0
Cine a trebuit să ia trenul? K-e------e -a toge-? K___ m____ t_ t_____ K-e- m-t-e t- t-g-t- -------------------- Kven måtte ta toget? 0
Nu am vrut să stăm mult. V- vil-e ------------n--. V_ v____ i____ b__ l_____ V- v-l-e i-k-e b-i l-n-e- ------------------------- Vi ville ikkje bli lenge. 0
Nu am vrut să bem nimic. Vi-v-l-e-i--je--r---- ---o. V_ v____ i____ d_____ n____ V- v-l-e i-k-e d-i-k- n-k-. --------------------------- Vi ville ikkje drikke noko. 0
Nu am vrut să deranjăm. Vi-v------k-je--orstyrre. V_ v____ i____ f_________ V- v-l-e i-k-e f-r-t-r-e- ------------------------- Vi ville ikkje forstyrre. 0
Tocmai am vrut să dau un telefon. E- vi-l- a-k-rat------ ri-g-e. E_ v____ a______ t__ å r______ E- v-l-e a-k-r-t t-l å r-n-j-. ------------------------------ Eg ville akkurat til å ringje. 0
Am vrut să comand un taxi. Eg-v--le-----e -i----s--. E_ v____ t____ e_ d______ E- v-l-e t-n-e e- d-o-j-. ------------------------- Eg ville tinge ei drosje. 0
Am vrut să mă duc acasă. Eg--i------m-e- -øyre -eim. E_ v____ n_____ k____ h____ E- v-l-e n-m-e- k-y-e h-i-. --------------------------- Eg ville nemleg køyre heim. 0
Am crezut că vroiai să-ţi suni soţia. E- ---d-e-d---ille -in-j--k--a d-. E_ t_____ d_ v____ r_____ k___ d__ E- t-u-d- d- v-l-e r-n-j- k-n- d-. ---------------------------------- Eg trudde du ville ringje kona di. 0
Am crezut că vroiai să suni la informaţii. E- -r--de--u ---le---ngje opplysinga. E_ t_____ d_ v____ r_____ o__________ E- t-u-d- d- v-l-e r-n-j- o-p-y-i-g-. ------------------------------------- Eg trudde du ville ringje opplysinga. 0
Am crezut că vroiai să comanzi o pizza. E- tr------u -ill---i--e-pizza. E_ t_____ d_ v____ t____ p_____ E- t-u-d- d- v-l-e t-n-e p-z-a- ------------------------------- Eg trudde du ville tinge pizza. 0

Litere mari, sentimente mari

Reclamele folosesc o mulțime de imagini. Pozele ne trezesc un interes particular. Ne uităm la ele mai mult și mai intens decât la litere. Ca urmare, ne amintim mai bine reclamele cu imagini. Pozele produc, de asemenea, reacţii emoţionale puternice. Creierul recunoaște imaginile foarte repede. El recunoaşte imediat ce poate fi văzut în imagine. Literele funcționează diferit decât imaginile. Acestea sunt caractere abstracte. Prin urmare, creierul nostru reacţionează mai lent la litere. În primul rând, trebuie să înțeleagă sensul cuvântului. Creierul trebuie să traducă cuvântul în partea procesării limbii, spun unii. Dar emoțiile pot fi produse şi prin litere. Textul trebuie însă să fie foarte mare. De asemenea, studiile arată că literele mari au un efect mare. Literele mari nu sunt doar mai vizibile decât cele mici. Ele produc, de asemenea, o reacție emoțională mai puternică. Acest lucru este valabil atât pentru sentimentele pozitive cât şi pentru cele negative. Dimensiunea lucrurilor a fost întotdeauna un lucru important pentru omenire. Omul trebuie să reacționeze rapid la pericol. Iar când ceva este mare, de obicei, este deja destul de aproape! Deci, e de înțeles că imaginile mari produc reacții puternice. Mai puțin clar este cum reacționăm la litere mari. Literele nu sunt de fapt un semnal pentru creier. În ciuda acestui fapt, creierul manifestă o activitate mai intensă atunci când vede litere mari. Acest rezultat este foarte interesant pentru oamenii de ştiinţă. Aceasta arată cât de importante au devenit literele pentru noi. Creierul nostru a învățat într-un fel cum să reacționeze la scris...