Dicționar de expresii

ro La restaurant 1   »   nn På restaurant 1

29 [douăzeci şi nouă]

La restaurant 1

La restaurant 1

29 [tjueni]

På restaurant 1

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Este liberă masa? Er d-tte ---d-- le-i-? E_ d____ b_____ l_____ E- d-t-e b-r-e- l-d-g- ---------------------- Er dette bordet ledig? 0
Îmi aduceţi vă rog un meniu. Ka- eg-få ------? K__ e_ f_ m______ K-n e- f- m-n-e-? ----------------- Kan eg få menyen? 0
Ce îmi puteţi recomanda? K-a-vi- -u-an-e----? K__ v__ d_ a________ K-a v-l d- a-b-f-l-? -------------------- Kva vil du anbefale? 0
Aş dori o bere. E- -il g-e-n--ha-e-n-ø-. E_ v__ g_____ h_ e__ ø__ E- v-l g-e-n- h- e-n ø-. ------------------------ Eg vil gjerne ha ein øl. 0
Aş dori o apă minerală. Eg--i- gje-ne h--m--er--va--. E_ v__ g_____ h_ m___________ E- v-l g-e-n- h- m-n-r-l-a-n- ----------------------------- Eg vil gjerne ha mineralvatn. 0
Aş dori un suc de portocale. Eg-v------------ a--els-nj--. E_ v__ g_____ h_ a___________ E- v-l g-e-n- h- a-p-l-i-j-s- ----------------------------- Eg vil gjerne ha appelsinjus. 0
Aş dori o cafea. E- vil gje-ne -a---ff-. E_ v__ g_____ h_ k_____ E- v-l g-e-n- h- k-f-i- ----------------------- Eg vil gjerne ha kaffi. 0
Aş dori o cafea cu lapte. Eg--i- --e----h--k-f-i--ed-m--lk. E_ v__ g_____ h_ k____ m__ m_____ E- v-l g-e-n- h- k-f-i m-d m-ø-k- --------------------------------- Eg vil gjerne ha kaffi med mjølk. 0
Cu zahăr, vă rog. Med-s----r, -r-du---i-l. M__ s______ e_ d_ s_____ M-d s-k-e-, e- d- s-i-l- ------------------------ Med sukker, er du snill. 0
Doresc un ceai. E---il--j-----h----n-t-. E_ v__ g_____ h_ e__ t__ E- v-l g-e-n- h- e-n t-. ------------------------ Eg vil gjerne ha ein te. 0
Doresc un ceai cu lămâie. Eg-v---gj--n--ha---- ---m-d s-tro-. E_ v__ g_____ h_ e__ t_ m__ s______ E- v-l g-e-n- h- e-n t- m-d s-t-o-. ----------------------------------- Eg vil gjerne ha ein te med sitron. 0
Doresc un ceai cu lapte. E- --l gj---e ha---- -- --d----l-. E_ v__ g_____ h_ e__ t_ m__ m_____ E- v-l g-e-n- h- e-n t- m-d m-ø-k- ---------------------------------- Eg vil gjerne ha ein te med mjølk. 0
Aveţi ţigări? Ha- -- s--ar-t-ar? H__ d_ s__________ H-r d- s-g-r-t-a-? ------------------ Har du sigarettar? 0
Aveţi o scrumieră? Ha- -u ----os---eger? H__ d_ e__ o_________ H-r d- e-t o-k-b-g-r- --------------------- Har du eit oskebeger? 0
Aveţi foc? H-- -u fy-? H__ d_ f___ H-r d- f-r- ----------- Har du fyr? 0
Îmi lipseşte o furculiţă. Eg -ang-ar e-n-ga-f-l. E_ m______ e__ g______ E- m-n-l-r e-n g-f-e-. ---------------------- Eg manglar ein gaffel. 0
Îmi lipseşte un cuţit. Eg -an---- --n-k--v. E_ m______ e__ k____ E- m-n-l-r e-n k-i-. -------------------- Eg manglar ein kniv. 0
Îmi lipseşte o lingură. E- manglar-e-----i. E_ m______ e_ s____ E- m-n-l-r e- s-e-. ------------------- Eg manglar ei skei. 0

Gramatica ne împiedică să minţim!

Fiecare limbă are propriile sale caracteristici. Dar unele dintre acestea posedă caracteristici unice în lume. Limba trio este una dintre ele. Trio este o limbă indiană din America de Sud. Peste 2000 de persoane o vorbesc în Brazilia şi Surinam. Particularitatea limbii trio este gramatica. Pentru că îi obligă pe locutori să spună mereu adevărul. Responsabilă de acest lucru este terminaţia aşa-numită frustrativă. Această terminaţie este adăugată verbelor, în cazul limbii trio. Ea arată dacă o frază esze adevărată. Un exemplu simplu poate arăta cum funcţionează mai exact. Să luăm fraza Copilul a plecat la şcoală. În trio, locutorul trebuie să adauge o terminaţie specifică verbului. Prin această terminaţie, el poate spune chiar şi dacă a văzut personal copilul. Dar poate exprima şi faptul că deţine această informaţie de la alte persoane. Sau poate spune prin această terminaţie că ştie că minte. Locutorul trebuie să se raporteze la ceea ce spune. Adică trebuie să-i informeze pe ceilalţi asupra veridicităţii afirmaţiei sale. Astfel, el nu poate să ascundă sau să mascheze nimic. Atunci când un vorbitor de trio lasă această terminaţie la o parte, el este catalogat drept mincinos. În Surinam, limba oficială este neerlandeza. Traducerile din neerlandeză în trio pun adesea probleme. Pentru că majoritatea limbilor nu sunt la fel de precise. Ele permit locutorilor să rămână vagi. Iată de ce interpreţii nu sunt întotdeauna atenţionaţi să se implice. Comunicarea cu vorbitorii de trio este dificilă. Poate că frustrativul ar fi un avantaj în alte limbi? În afară de limbajul politic...
Știați?
Macedoneana este limba nativă a aproape 2 milioane de oameni. Aparține grupului de limbi slavice, de sud. Este înrudită mai degrabă cu bulgara. Vorbitorii ambelor limbi pot comunica ușor unii cu alții. Cele două limbi diferă una de alta mai mult în forma scrisă. Întotdeauna au existat multe grupuri etnice diferite în Macedonia. În mod natural, asta a avut urmări și asupra limbii. A fost influențată de numeroase alte limbi. Țări străine, precum Serbia, au influențat în mod special limba macedoneană. Vocabularul acestei limbi conține termeni din rusă, turcă și engleză. O varietate lingvistică ca aceasta nu se întâlnește des. De aceea e dificil pentru această limbă să se impună ca o limbă proprie. Literatura macedoneană a suferit în mod excepțional din această cauză. Macedoneana este acum considerată ca o limbă standard. Este, astfel, o parte importantă a identității macedonene.