Dicționar de expresii

ro Întrebări – Trecut 2   »   nn Spørsmål - fortid 2

86 [optzeci şi şase]

Întrebări – Trecut 2

Întrebări – Trecut 2

86 [åttiseks]

Spørsmål - fortid 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Ce cravată ai purtat? Kv---lip- -rukte -u? K__ s____ b_____ d__ K-a s-i-s b-u-t- d-? -------------------- Kva slips brukte du? 0
Ce maşină ai cumpărat? Kva-bil--ø-r-- -u? K__ b__ k_____ d__ K-a b-l k-y-d- d-? ------------------ Kva bil køyrde du? 0
La ce revistă te-ai abonat? Kv----is-a-o-n-r---d- -å? K__ a___ a________ d_ p__ K-a a-i- a-o-n-r-e d- p-? ------------------------- Kva avis abonnerte du på? 0
Pe cine aţi văzut? Kven---- du? K___ s__ d__ K-e- s-g d-? ------------ Kven såg du? 0
Cu cine v-aţi întâlnit? K-e- t--ft--du? K___ t_____ d__ K-e- t-e-t- d-? --------------- Kven trefte du? 0
Pe cine aţi recunoscut? K-en ----te-d- at-? K___ k_____ d_ a___ K-e- k-e-t- d- a-t- ------------------- Kven kjente du att? 0
Când v-aţi trezit? Når--t- -- --p? N__ s__ d_ o___ N-r s-o d- o-p- --------------- Når sto du opp? 0
Când aţi început? Når-b-gynte d-? N__ b______ d__ N-r b-g-n-e d-? --------------- Når begynte du? 0
Când v-aţi oprit? N-- ---tt---u? N__ s_____ d__ N-r s-u-t- d-? -------------- Når slutta du? 0
De ce v-aţi trezit? Kv-f---vakna -u? K_____ v____ d__ K-i-o- v-k-a d-? ---------------- Kvifor vakna du? 0
De ce aţi devenit profesor? K-i-or---r- -u-læ-a-? K_____ v___ d_ l_____ K-i-o- v-r- d- l-r-r- --------------------- Kvifor vart du lærar? 0
De ce aţi luat un taxi? Kvif---t-k--- -ros--? K_____ t__ d_ d______ K-i-o- t-k d- d-o-j-? --------------------- Kvifor tok du drosje? 0
De unde aţi venit? K-a- k-m-du ---? K___ k__ d_ f___ K-a- k-m d- f-å- ---------------- Kvar kom du frå? 0
Unde aţi mers? K--r-g-----d-? K___ g____ d__ K-a- g-e-k d-? -------------- Kvar gjekk du? 0
Unde aţi fost? K--r -ar du vo--? K___ h__ d_ v____ K-a- h-r d- v-r-? ----------------- Kvar har du vore? 0
Cui i-ai ajutat? K--- hj---te--u? K___ h______ d__ K-e- h-e-p-e d-? ---------------- Kven hjelpte du? 0
Cui i-ai scris? K-en sk--i---u --l? K___ s_____ d_ t___ K-e- s-r-i- d- t-l- ------------------- Kven skreiv du til? 0
Cui i-ai răspuns? Kv-- s-a-- d-? K___ s____ d__ K-e- s-a-a d-? -------------- Kven svara du? 0

Bilingvismul îmbunătăţeşte auzul

Persoanele care vorbesc două limbi aud mai bine. Ele pot deosebi mai bine sunetele diferite dintre ele. Un studiu american a ajuns la acest rezultat. Cercetătorii au testat mai mulţi adolescenţi. O parte dintre ei au crescut într-un mediu bilingv. Ei vorbeau engleza şi spaniola. Cealaltă parte vorbea doar engleza. Tinerii trebuiau să asculte o anumită silabă. E vorba de silaba ‘da’. Ea nu aparţinea niciuneia dintre limbi. Silaba a fost ascultată de subiecţi folosind căştile. Creierul le-a fost măsurat cu ajutorul electrozilor. La finalul testului, adolescenţii trebuiau să reasculte silaba. Dar, de această dată, ea era însoţită de multe sunete neplăcute. Erau mai multe voci care spuneau fraze fără sens. Bilingvii au recunoscut foarte bine silaba. Creierul lor avea multă activitate. Ei puteau să identifice silaba cu sau fără acele zgomote neplăcute. Tinerii monolingvi nu au reuşit. Auzul lor nu era atât de dezvoltat precum cel al tinerilor bilingvi. Rezultatul experimentului i-a surprins pe cercetători. Se credea că doar muzicienii au un auz bine dezvoltat. Dar, se pare că, bilingvismul antrenează urechea. Persoanele bilingve întâlnesc mereu sunete diferite. Astfel, creierul lor trebuie să dezvolte competenţe noi. El învaţă să facă diferenţa între diferiţi stimuli lingvistici. Acum, cercetătorii studiază ce influenţă au cunoştinţele lingvistice asupra creierului. Probabil că auzul beneficiază de avantaje chiar dacă învăţăm o limbă străină mai târziu.