Dicționar de expresii

ro Trecut 3   »   nn Fortid 3

83 [optzeci şi trei]

Trecut 3

Trecut 3

83 [åttitre]

Fortid 3

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
a vorbi la telefon r----e r_____ r-n-j- ------ ringje 0
Am vorbit la telefon. E- rin-te. E_ r______ E- r-n-t-. ---------- Eg ringte. 0
Am vorbit tot timpul la telefon. Eg-h-r---n-t he--e tid-. E_ h__ r____ h____ t____ E- h-r r-n-t h-i-e t-d-. ------------------------ Eg har ringt heile tida. 0
a întreba sp-r-e s_____ s-ø-j- ------ spørje 0
Am întrebat. E- -p--d-. E_ s______ E- s-u-d-. ---------- Eg spurde. 0
Am întrebat întotdeauna. Eg -ar-al-tid spur-. E_ h__ a_____ s_____ E- h-r a-l-i- s-u-t- -------------------- Eg har alltid spurt. 0
a povesti f-r---je f_______ f-r-e-j- -------- fortelje 0
Am povestit. Eg--or----e. E_ f________ E- f-r-a-d-. ------------ Eg fortalde. 0
Am povestit toată povestea. E- ha----------h-i-e --s--ri-. E_ h__ f______ h____ h________ E- h-r f-r-a-t h-i-e h-s-o-i-. ------------------------------ Eg har fortalt heile historia. 0
a învăţa l-r- - stude-e l___ / s______ l-r- / s-u-e-e -------------- lære / studere 0
Am învăţat. E--lær--- ---stud----. E_ l_____ E_ s________ E- l-r-e- E- s-u-e-t-. ---------------------- Eg lærte. Eg studerte. 0
Am învăţat toată seara. Eg -a---ært-i-he-le-k-e-d- Eg ------------- he----k-e--. E_ h__ l___ i h____ k_____ E_ h__ s______ i h____ k_____ E- h-r l-r- i h-i-e k-e-d- E- h-r s-u-e-t i h-i-e k-e-d- -------------------------------------------------------- Eg har lært i heile kveld. Eg har studert i heile kveld. 0
a lucra jo-be j____ j-b-e ----- jobbe 0
Am lucrat. E- jo---. E_ j_____ E- j-b-a- --------- Eg jobba. 0
Am lucrat toată ziua. Eg --r j-b---he--- da-e-. E_ h__ j____ h____ d_____ E- h-r j-b-a h-i-e d-g-n- ------------------------- Eg har jobba heile dagen. 0
a mânca e-e e__ e-e --- ete 0
Am mâncat. E- åt. E_ å__ E- å-. ------ Eg åt. 0
Am mâncat toată mâncarea. E--ha--et- -pp-a-t. E_ h__ e__ o__ a___ E- h-r e-e o-p a-t- ------------------- Eg har ete opp alt. 0

Istoria lingvisticii

Oamenii au fost mereu fascinaţi de limbi. De aceea istoria lingvisticii este foarte veche. Lingvistica este studiul sistematic al limbii. Oamenii contemplă limba de mii de ani. Diferitele culturi au dezvoltat sisteme diferite. Astfel s-au născut diferite descrieri ale limbii. Lingvistica de astăzi se bazează pe teorii vechi. Multe tradiţii au pornit din Grecia. Dar lucrarea cea mai veche despre limbă a apărut în India. A fost scrisă acum 3000 de ani de către gramaticianul Sakatayana. În antichitate, filozofi precum Platon studiau singuri limbile. Teoriile lor au fost apoi dezvoltate de către autorii romani. Arabii şi-au creat şi ei propriile tradiţii în secolul 8. Chiar şi atunci, operele lor conţineau descrieri exacte ale limbii arabe. În timpurile moderne, omul a vrut să găsească originea limbii. Savanţii au fost interesaţi de istoria limbii. În secolul 18, au început să compare limbile. Ei au vrut să afle cum s-au dezvoltat limbile. Mai târziu, s-au concentrat asupra studiului limbii ca sistem. Întrebarea principală a fost cum funcţionează limba. Astăzi, există multe multe direcţii în ceea ce priveşte lingvistica. După anii '50, s-au dezvoltat multe discipline. Acestea au fost puternic influenţate de alte ştiinţe. De exemplu, psiholingvistica sau comunicarea interculturală. Orientările cele mai recente în lingvistică sunt foarte specializate. Lingvistica feministă este un exemplu în acest sens. Aşadar, istoria lingvisticii continuă. Cât timp există limbile, oamenii vor gândi!