Dicționar de expresii

ro Adjective 2   »   nn Adjectives 2

79 [şaptezeci şi nouă]

Adjective 2

Adjective 2

79 [syttini]

Adjectives 2

Alegeți cum doriți să vedeți traducerea:   
Română Nynorsk Joaca Mai mult
Eu port o rochie albastră. E--h-r--in b---kj--- p- -e-. E- h-- e-- b-- k---- p- m--- E- h-r e-n b-å k-o-e p- m-g- ---------------------------- Eg har ein blå kjole på meg. 0
Eu port o rochie roşie. Eg --- -i--r----k-ole -å -eg. E- h-- e-- r--- k---- p- m--- E- h-r e-n r-u- k-o-e p- m-g- ----------------------------- Eg har ein raud kjole på meg. 0
Eu port o rochie verde. Eg h----in----n k-ole-p- ---. E- h-- e-- g--- k---- p- m--- E- h-r e-n g-ø- k-o-e p- m-g- ----------------------------- Eg har ein grøn kjole på meg. 0
Cumpăr o poşetă neagră. E------e- -i svart vesk-. E- k----- e- s---- v----- E- k-ø-e- e- s-a-t v-s-e- ------------------------- Eg kjøper ei svart veske. 0
Cumpăr o poşetă maro. Eg------- -i-br-n-ves--. E- k----- e- b--- v----- E- k-ø-e- e- b-u- v-s-e- ------------------------ Eg kjøper ei brun veske. 0
Cumpăr o poşetă albă. E- kjø-------k-i--ves-e. E- k----- e- k--- v----- E- k-ø-e- e- k-i- v-s-e- ------------------------ Eg kjøper ei kvit veske. 0
Îmi trebuie o maşină nouă. Eg--r-n--e----y-bil. E- t---- e-- n- b--- E- t-e-g e-n n- b-l- -------------------- Eg treng ein ny bil. 0
Îmi trebuie o maşină rapidă. E- tr----e-n r-sk -il. E- t---- e-- r--- b--- E- t-e-g e-n r-s- b-l- ---------------------- Eg treng ein rask bil. 0
Îmi trebuie o maşină confortabilă. Eg tr-ng ei----m--rt-----b--. E- t---- e-- k---------- b--- E- t-e-g e-n k-m-o-t-b-l b-l- ----------------------------- Eg treng ein komfortabel bil. 0
Acolo sus locuieşte o femeie bătrână. Der -p---b-r-d-t--- ---al--a--. D-- o--- b-- d-- e- g---- d---- D-r o-p- b-r d-t e- g-m-l d-m-. ------------------------------- Der oppe bur det ei gamal dame. 0
Acolo sus locuieşte o femeie grasă. De--oppe b-r--e---i -ju-k--am-. D-- o--- b-- d-- e- t---- d---- D-r o-p- b-r d-t e- t-u-k d-m-. ------------------------------- Der oppe bur det ei tjukk dame. 0
Acolo jos locuieşte o femeie curioasă. De- n--- --r --t-e- n--g--r-i- d-m-. D-- n--- b-- d-- e- n--------- d---- D-r n-d- b-r d-t e- n-s-j-r-i- d-m-. ------------------------------------ Der nede bur det ei nysgjerrig dame. 0
Musafirii noştri au fost persoane drăguţe. G---t------re --- ---g-l--e folk. G------- v--- v-- h-------- f---- G-e-t-n- v-r- v-r h-g-e-e-e f-l-. --------------------------------- Gjestane våre var hyggelege folk. 0
Musafirii noştri au fost persoane politicoase. Gjestan- --r---a- hø----- --lk. G------- v--- v-- h------ f---- G-e-t-n- v-r- v-r h-f-e-e f-l-. ------------------------------- Gjestane våre var høflege folk. 0
Musafirii noştri au fost persoane interesante. G-estan- vå-e --- in---e-s-n-e fol-. G------- v--- v-- i----------- f---- G-e-t-n- v-r- v-r i-t-r-s-a-t- f-l-. ------------------------------------ Gjestane våre var interessante folk. 0
Eu am copii cuminţi. Eg ha- snil---bor-. E- h-- s----- b---- E- h-r s-i-l- b-r-. ------------------- Eg har snille born. 0
Dar vecinii au copii obraznici. Men---b--n- ha--fr---- b--n. M-- n------ h-- f----- b---- M-n n-b-a-e h-r f-e-k- b-r-. ---------------------------- Men naboane har frekke born. 0
Copiii dumneavoastră sunt cuminţi? E- born- d-n- lydi-e? E- b---- d--- l------ E- b-r-a d-n- l-d-g-? --------------------- Er borna dine lydige? 0

Descarcă MP3 (.fermoar fişiere)

Nu a fost găsit niciun videoclip!

O limbă, numeroase varietăţi

Chiar dacă vorbim doar o limbă, vorbim de fapt mai multe limbi. Deoarece nicio limbă nu este un sistem închis în sine. Fiecare limbă are diferite manifestări. Limba este un sistem viu. Locutorii se adaptează mereu interlocutorilor săi. Aşadar, oamenii dau varietate limbii pe care o vorbesc. Aceste varietăţi se manifestă sub toate formele. Spre exemplu, fiecare limbă are o istorie. Ea se modifică şi va continua să se modifice. Acest lucru poate fi recunoscut în faptul că persoanele în vârsta nu vorbesc ca cele tinere. Există şi multe dialecte diferite în majoritatea limbilor. Dar mulţi vorbitori regionali ştiu să se adapteze mediului. Ei folosesc limbajul standard în anumite situaţii precise. Diferite grupuri sociale au limbi diferite. Limbajul tinerilor sau al vânătorilor sunt exemple în acest sens. Majoritatea oamenilor vorbesc diferit la serviciu decât acasă. Mulţi oameni folosesc un limbaj specializat la serviciu. Diferenţele se observă şi în limbajul oral, dar şi în cel scris. Limba vorbită este de obicei mult mai simplă decât cea scrisă. Această diferenţă poate fi mare. Este cazul în care limba scrisă nu se schimbă pe parcursul timpului. Astfel, locutorii trebuie să inveţe să folosească limba scrisă. Deseori, limbajul femeilor este şi el diferit de cel al bărbaţilor. În societăţile occidentale, această diferenţă nu este prea mare. Dar există ţări în care femeile vorbesc foarte diferit faţă de bărbaţi. În unele culturi, politeţea are propriile sale forme lingvistice. Deci nu este atât de simplu să vorbeşti! Trebuie să fim atenţi la mai multe lucruri în acelaşi timp...